Muzeul Universității din București

  • Înființat la 29 iulie 1967, patrimoniul Muzeului Universității din București se compune din documente și obiecte valoroase, cu profundă semnificație pentru istoricul prestigioasei instituții de învățământ bucureștene. Aceste mărturii recompun o istorie care coboară în timp până la momentul înființării la București a Academiei domnești de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, instituție care a devenit un centru important de educație și cultură pentru spațiul sud-est european. Din punct de vedere tipologic, Muzeul Universității din București valorifică o largă gamă de exponate: documente, manuscrise, cărți rare, cursuri universitare, litografii, fotografii, planuri, medalii, plachete, insigne, drapele, picturi, sculpturi, pisanii și piese de mobilier.
  • Interesante și atractive sunt facsimilele după documente emise de principii fanarioți precum Grigore Ghica sau Constantin Mavrocordat care fac referire la momente importante din istoria Academiei domnești bucureștene. De asemenea, în vitrine pot fi regăsite facsimile ale unor cursuri aparținând iluștrilor profesori ai Academiei (Neofit Duca, D. Notara). Din biblioteca Academiei de la Sf. Sava provin câteva manuale (gramatică, aritmetică, trigonometrie) realizate de Gheorghe Lazăr pentru uzul cursanților acestei școli, dar și un manual de geometrie tradus de Alexandru Orăscu, profesor de inginerie civilă și viitorul proiectant al palatului Universității din București.
  • Momentul fondator este marcat prin decretele lui Alexandru Ioan Cuza cu privire la înființarea Universității din București precum și la confirmarea primului rector al Universității (Gheorghe Costaforu) și a decanilor Facultății de Științe Juridice și Politice (Constantin Bosianu) Facultății de Științe (Alexandru Orăscu) și a Facultății de Litere și Filosofie (August Treboniu Laurian). De asemenea, o piesă de referință este piatra fundamentală a vechii clădiri a Universității, așezată la fundația edificiului pe data de 10 octombrie 1857, după cum acvila ce se găsea deasupra frontonului clădirii vechi, realizat de Karl Storck, se regăsește sub formă de replică, această parte a clădirii Universității find distrusă în timpul bombardamentelor aeriene anglo-americane din aprilie 1944.
  • Universitatea din București a fost strălucit reprezentată în perioada interbelică prin profesorii și studenții săi iar Muzeul adăpostește diplomele Doctor Honoris Causa ale Universităților Oxford și Paris primite de N. Iorga, diplome de doctor obținute la prestigioase Universități din străinătate de către Al. Orăscu, Spiru Haret, Nicolae Măldărescu precum și alte titluri și distincții.
  • Deși a traversat o perioadă grea în anii comunismului, Universitatea a cunoscut pe ansamblu o confirmare și consolidare a valorilor profesionale; activitatea universitară poate fi reconstituită printr-o serie de fotografii inedite, diplome sau foi matricole. Cu ocazia Centenarului, o serie de prestigioase instituții de învățământ superior din întreaga lume (Cambridge, Oxford, Paris etc) au transmis Universității mesaje de felicitare, diplome și plachete care sunt expuse în cadrul muzeului. De asemenea, în expunere pot fi văzute diploma Doctor Honoris Causa acordată lui Nicolae Ceaușescu în 1973, precum și fotografii și alte mărturii ale vizitelor făcute Universității și Muzeului Universității.
  • Ultima parte a expoziţiei surprinde transformările prin care a trecut Universitatea din Bucureşti din 1989 până în prezent, urmărind dezvoltarea instituţională, vizibilitatea internaţională şi evoluţia vieţii studenţeşti.
  • Expunerea este întregită de o serie de portrete în ulei și busturi din marmură sau bronz dedicate unor personalități precum Gheorghe Lazăr (1779-1823), Alexandru Orăscu (1817-1894), Gheorghe Costaforu (1820-1876), Vasile Boerescu (1830-1883), Grigoriu Ștefănescu (1836-1911), Dimitrie Brândză (1846-1895), Constantin I. Istrati (1850-1918), Victor Babeș (1854-1926), N. Iorga (1871-1940), Gheorghe Țițeica (1873-1939), Constantin C. Stoicescu (1881-1944), Nicolae Titulescu (1882-1941).
  • Vă așteptăm să descoperiți și alte exponate interesante găzduite de Muzeul Universității din București, precum:
  • scrisoare adresată de regina Elisabeta lui Spiru Haret;
  • copie autentificată a testamentului lui Spiru Haret;
  • ștampile vechi și drapelul Universității;
  • drapelul Studenților în Drept din1864;
  • stat de plată al Facultății de Litere (1893);
  • autorizația semnată de mama minorului Nicolae Titulescu pentru înscrierea la Facultatea de Drept din Paris (1900);
  • brevetul ordinului Legiunii de Onoare în rang de comandar acordat de statul francez profesorului Mina Minovici;
  • desen reprezentând Facultatea de Drept în anul 1936, realizat de Petre Antonescu;
  • programe ale cursurilor ținute de profesorii Universității și notițe ale unor studenți;
  • diverse acte de studii și documente de personal;
  • teze de doctorat din perioada interbelică;
  • emisiuni filatelice.
  • Adaptat la nevoile expoziționale și de comunicare actuale, Muzeul Universității din București își propune să ilustreze trecutul prestigios al acestei instituții privind însă spre viitor cu încrederea în reușitele care vor consolida poziția Universității din București ca principala instituție de învățământ superior din România
  • Patrimoniul muzeului se dorește a fi extins prin donații, care vor constitui baza viitoarelor expoziții temporare.