Istoricul 

Titlul lucrării/ comunicării

Secțiunea 

Radu Rosetti

L’influence du régime de la propriété foncière sur l’organisation, la doctrine et la stratégie des armées roumaines au XVe siècle

Secțiunea științelor auxiliare, în cadrul ședinței despre istoria militară

I. Andrieșescu

Nouvelles contributions à l’étude de la Dacie au IIème millénaire av. J.C.; Des survivances paléolithiques dans le milieu néolithique de la Dacie

Preistorie și arheologie

G. G. Mateescu

Le permanenze delle popolazioni trace nella Macedonia imperiale romana

Orient, Grecia, Roma

Emil Panaitescu

Sur le limes dacicus (nouvelles fouilles et nouveaux résultats)

Orient, Grecia, Roma

C. Marinescu

Contributions à l’histoire de l’Ordre de Saint-Jean de Jérusalem au XVe siècle

Ev Mediu / Bizanț

Andrei Oțetea

Établissement de la Légation napolitaine à Constantinople

Istorie modernă

Gh. Brătianu

Un chapitre de la question d’Orient: le problème des frontières russo-roumaines pendant la guerre de 1877–1878 et au Congrès de Berlin

Istorie modernă

George Fotino

Éléments autochtones et éléments étrangers dans le développement des anciennes institutions roumaines

Istoria dreptului și instituțiilor

Victor Gomoiu

Le folklore médical roumain

Istoria științelor și artelor

Gh. Balș

Influence de l’art gothique sur l’architecture roumaine (citit de C. Marinescu)

Istoria științelor și artelor

Nicolae Iorga

La pénétration réciproque entre l’Orient et l’Occident au Moyen Âge (conferință de închidere); a citit și comunicarea lui Ch. Diehl, Les influences de l’art oriental en Occident

Ședință plenară

The post ExpoCNIR – Exemple de contribuții ale românilor la primul congres internațional de științe istorice (Oslo, 1928) appeared first on Muzeul Universității din București.

The post ExpoCNIR – Congresele internaționale CIȘI appeared first on Muzeul Universității din București.

The post ExpoCNIR – Președinții CIȘI appeared first on Muzeul Universității din București.

The post ExpoCNIR appeared first on Muzeul Universității din București.

La început de toamnă, partea restaurată a palatului va fi luminată seara. Lucrările vor continua atât pentru refacerea basoreliefului din componența frontonului, cât și a celorlalte părți din Palatul Universității din București. 

În continuare vă lăsăm în compania mai multor fotografii din albumul dedicat noului vultur și noilor ornamente însoțitoare (două) și grifoni (doi).

Operele de artă amplasate astăzi au fost realizate de sculptorul Alexandru Siminic, împreună cu Teodor și Ștefan Siminic. Restaurarea Palatului Universității din București este realizată de o asociere de firme având în plan central Construcții Erbașu. Investiţia este finanţată prin Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social derulat de Compania Naţională de Investiţii (CNI) sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

În patrimoniul Muzeului Universității din București se află o copie a vulturului inițial.

În plus, poate fi vizitată expoziția temporară Karl Storck: artistul din spatele frontonului Universității, vernisată cu ocazia Nopții Muzeelor 2026.

Mai multe informații și imagini cu vechiul fronton al Palatului Universității din București pot fi aflate aici. 

Pentru cei care doresc să descopere o parte dintre fragmentele originale ale frontonului care s-au mai păstrat, le recomandăm o vizită la Muzeul de Artă „Frederic și Cecilia-Cuțescu Storck” din rețeaua Muzeului Municipiului București. Palatul Universității din București poate fi descoperit și prin intermediul cărților poștale ilustrate, importante surse istorice puse în valoare în lucrarea: Valentin Maier, Palatul Universităţii din Bucureşti. O explorare a reprezentărilor sale prin utilizarea cărţilor poştale ilustrate ca sursă istorică, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2025.

Precizăm că lucrările la Palatul Universității din București au început în anul 1857 și au fost finalizate în anul 1869. Au fost ulterior diferite faze de construcție, pe care nu le mai detaliem aici. Doar amintim faptul că dacă vechiul vultur și cei doi grifoni au fost realizați din piatră în secolul XIX, acum ei au fost refăcuți în bronz: la peste 82 de ani de la distrugerea lor (1944) și la 164 de ani de la amplasarea variantelor inițiale (1862). Și încă un amănunt: vulturul nu a fost ales întâmplător. Vulturul era la momentul începerii lucrărilor la palat (numit atunci inițial, Palatul Akademiei), simbolul Țării Românești (palatul a adăpostit nu doar Universitatea din București, ci și alte instituții ale statului, adică Principatele Unite ale Țării Românești și Moldovei, ulterior România, precum Senatul, Muzeul Național de Antichități sau Școala de Arte Frumoase).

The post Amplasarea noului vultur si noilor ornamente însoțitoare și grifoni pe frontonul Palatului Universității din București appeared first on Muzeul Universității din București.

Mișcați cursorul mouse-ului deasupra graficului pentru a vizualiza mai ușor datele prezentate în el.

***

Situația locurilor pentru concursul de admitere din iulie 1987, disponibile pe specializările existente la Universitatea din București

La începutul anilor 1970 a fost introdus serviciul militar obligatoriu, cu avantajul pentru tinerii admiși la facultate că acesta se desfășura într-un număr mai mic de luni, dar intrarea efectivă la facultate se realiza în anul următor.

În anul 1986, Universitatea din București, în ton cu măsuri similare luate în întreg învățământul superior, a fost nevoită să accepte măsura artificială (cerută nu de necesitățile învățământului, ci de cele politice, dezastruoase pentru țară în general și mascate public de nevoia de economisire a banilor) de reducere a numărului de facultăți. Tot din considerente politice observăm și numărul special de locuri acordat facultăților de matematică și fizică, împreună reunind aproape jumătate din locurile disponibile la admitere, la Universitatea din București.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Corespondență, comunicări secretariat M. Ciurel 1986, document Situația locurilor pentru concursul de admitere din iulie 1987; grafic realizat cu https://app.flourish.studio.

The post Situația locurilor pentru concursul de admitere de la Universitatea din București, în luna iulie 1987 appeared first on Muzeul Universității din București.

Iată textul acestui document:

„În cadrul instituțiilor de învățământ superior activitatea se va desfășura după cum urmează:

a) Cursurile învățământului de zi vor începe la ora 8,00 și se vor încheia, cel mai târziu la ora 17,00; în caz de nevoie, pauzele între ore se vor scurta la 5 minute, iar între schimburi, la 10 minute.

b) Cursurile învățământului seral se vor încheia la orele 17,00, cu excepția instituțiilor cu număr mare de studenți la această formă de învățământ, unde în unele zile din săptămână, activitatea poate continua cel mai târziu până la orele 18,00 și va fi programată inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.

Lucrările de laborator cu scop didactic, care necesită consumuri mari de energie se vor programa prioritar în afara lunilor de iarnă, iar cele care se realizează în aceste luni vor fi efectuate demonstrativ și vor fi programate nu mai târziu de orele 17,00.

Cursurile, seminariile și activitățile de laborator se vor desfășura, de regulă, comasat, timp de 80 minute, cu pauze de 10 minute.

c) Toate examenele vor fi programate, zilnic, inclusiv duminica, începând cu ora 8,00 și, obligatoriu, încheiate la ora 17,00, în săli concentrate pe etaje și clădiri.

d) Activitățile pentru învățământul seral pot fi programate, în funcție de condițiile existente pe plan local și al schimburilor de la locul de muncă al elevilor și studenților, pe parcursul întregii zile.

e) Pentru încadrarea procesului instructiv-educativ la învățământul de zi între orele 8,00-17,00, respectiv ora 18,00, se vor lua măsuri de folosire după caz, a tuturor încăperilor corespunzătoare din unitatea respectivă (biblioteci, cancelarii, laboratoare etc.) și de revedere a orariilor, în scopul eliminării discontinuității în folosirea spațiilor și în activitatea studenților.

f) În cazul instalațiilor cu procese continue (camere termostatice, incubatoare pentru culturi microbiene, camere frigorifice etc.), consumul energetic va fi strict limitat numai la necesitățile de funcționare ale acestora.

g) Programul de activitate al bibliotecilor și sălilor de lectură va începe la ora 8,00 și se va încheia la ora 17,00, în timpul sesiunii de examene a studenților, în funcție de necesități și numărul studenților cititori din sălile de lectură, programul acestora poate fi prelungit.

h) Activitățile administrative de întreținere, reparații și curățenie în spațiile de învățământ și cămine se vor efectua la lumina naturală.

i) Programul de lucru al serviciilor funcționale din toate categoriile de unități de învățământ, unitățile de cercetare și celelalte unități din subordinea Ministerului Educației și Învățământului se va desfășura, zilnic, obligatoriu, începând cu ora 8,00”.

Controlarea programului de începere și terminare a cursurilor la zi și seral avea rolul de a prioritiza folosirea luminii naturale și de a eficientiza consumul de energie prin alte măsuri precum concentrarea celor implicați în actul educațional (studenți, cadre didactice, personal ajutător) pe anumite etaje de clădiri, și în anumite săli („în săli concentrate pe etaje și clădiri”; „activitățile administrative de întreținere, reparații și curățenie în spațiile de învățământ și cămine se vor efectua la lumina naturală”), stabilirea unor schimburi de învățare pentru elevi și studenți în mod optim (măsurile afectau întreg învățământul, nu doar pe cel superior), operarea echipamentelor specifice la regim de „avarie” („consumul energetic va fi strict limitat numai la necesitățile de funcționare ale acestora”). Situația s-a înrăutățit și mai mult în anii următori, dar nici „implozia” regimului politic nu mai era departe.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Corespondență 1986; Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Reducerea consumului de electricitate și căldură în învățământul superior în anii 1980 appeared first on Muzeul Universității din București.

La cea de-a treia Conferință a rectorilor din țările balcanice au participat 2 delegați din Albania, 12 din Bulgaria, 18 din Grecia, 2 din România și 2 din Iugoslavia. De la această întâlnire lipseau reprezentanții Turciei. Din partea României au participat prof. dr. ing. Tache Voicu – rectorul Institutului Politehnic din București și conf. dr. Gheorghe Dincă – prorector al Unversității din București.

Lucrările Conferinței s-au desfășurat la Universitatea „Aristotel” din Salonic și au debutat în după amiaza zilei de 26 noiembrie 1986 cu o ședință a Comitetului de Organizare condus de președintele său, prof. D. Fatouros, rectorul Universității „Aristotel” din Salonic.

Din Raportul asupra participării delegației române la cea de-a treia Conferință a Rectorilor din Țările Balcanice am putut afla ce a presupus această conferință. În primul rând au fost luate mai multe decizii organizatorice privind activitatea Conferințelor Rectorilor Universităților din Țările Balcanice. Astfel s-a stabilit că activitatea trebuie mult mai bine organizată, pe baza unui statut și a orientării discuțiilor astfel încât să fie mai eficientă. De asemenea, în acest sens a fost subliniată și necesitatea luării drept model pentru Conferință a rectorilor din țările balcanice a Comunității Universităților Mediteraneene. De asemenea, s-a stabilit ca cea de-a patra conferință să aibă loc la București în anul 1988, cu o ședință pregătitoare cu un an mai înainte.

Alte comunicări au fost realizate despre Contribuția cercetării științifice comune la dezvoltarea cooperării și înțelegerii între popoarele țărilor balcanice, Dezvoltarea tehnologiei și problemele culturii: aspecte generale și specifice și cultură umanistă și Cultură tehnologică: o problemă multilaterală și crucială. Prima comunicare menționată a fost susținută de G. Dincă, din partea Universității din București. În comunicarea delegatului român au fost atinse și unele puncte influențate de politică: a fost subliniată concepția PCR, a secretarului său general, Nicolae Ceaușescu, privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare și a fost amintit Comitetul Național Român „Oamenii de Știință și Pacea”, care era condus „cu multă competență de tovarășa acad. dr. ing. Elena Ceaușescu, savant de reputație mondială și remarcabilă personalitate politică”. Altfel, G. Dincă a amintit rolul important pe care universitățile l-au avut în dezvoltarea societății umane și că rolul acestor instituții poate fi mult amplificat prin cooperare internațională. De aceea, este și interesant de urmărit activitatea României și a Universității din București în cadrul acestor colaborări internaționale, precum Conferință a rectorilor din țările balcanice.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Conferința rectorilor din Balcani 1986; Arhiva Digitală a Muzeului Universității din București (ADMUB), Colecția de cărți poștale, https://muzeu.unibuc.ro/ro/colectia-de-carti-postale/.

The post A treia Conferință a Rectorilor din Țările Balcanice, 26-30 noiembrie 1986, Salonic appeared first on Muzeul Universității din București.

Au fost 340 de autori de prezentări din 14 instituții de învățământ superior, din 9 centre universitare. Cei 340 de studenți și absolvenți au susținut 213 lucrări. În afara lucrărilor conferinței, au fost organizate și alte evenimente: turul orașului București și seara culturală în Aula Universității.

Programul

Ziua I

9:00 – deschiderea festivă

9:30 – expunere privind cele mai importante cercetări științifice pe plan intern și internațional realizate în cadrul fiecărui profil

11:00-13:00 – sesiune de comunicări științifice pe secțiuni. Dezbateri

15:00-19:00 – sesiune de comunicări științifice pe secțiuni. Dezbateri

20:30-22:00 – programul cultural-distractiv

Ziua a II-a

8:30-13:00 – sesiune de comunicări științifice pe secțiuni. Dezbateri

15:00-19:00 – sesiune de comunicări științifice pe secțiuni. Dezbateri

20:30-22:00 – programul cultural-distractiv

Ziua a III-a

9:00-11:30 – masa rotundă cu tema Contribuția cercurilor științifice studențești la soluționarea unor probleme actuale ale economiei naționale și ale cercetării științifice

11:30 – festivitatea de premiere și închidere a lucrărilor

Din totalul celor 99 de premii, studenții Universității din București au obținut mai multe premii la această ediție (inclusiv premii speciale acordate de Comitetul UASC din Universitatea din București), în funcție de secția de concurs la care au prezentat comunicarea științifică:

1. Analiză matematică (tipul premiului și titlul lucrării premiate)

Premiul III – Asupra structurii diferențiale a funcțiilor monotone

Mențiunea 1 – Clase de funcții cu variație mărginită

Premiul UASCB – Funcții închise

2. Algebră-geometrie. Ecuații. Analiză numerică

Premiul II – Algebre contractibile și aplicațiie la unificarea termenilor

Mențiunea 3 – O proprietate de pozitivitate simetrică

3. Informatică

Premiul II – Calculul celui mai mic punct fix din teorema lui S. C. Kleene

4. Mecanică. Matematici aplicate

Premiul I – Stări puternic flambate ale barelor elastice scufundate într-un fluid

5. Geografie

Premiul I – Azuga – model geografic al unui oraș de munte

Mențiunea 2 – Relațiile existente între relief și climă în zona de contact a Munților Cândrel și Depresiunea Sibiului

Premiul Simion Mehedinți, SSG – Canalul Dunăre-Marea Neagră – considerații de geografie umană

Premiul Catedrei de Geografie – Depresiunea Întorsura Buzăului. Studiu de geografie economică

6. Fizica corpului solid. Electricitate și magnetism

Premiul II – Proprietăți electrice ale structurii metal-semiconductor organic-metal

Premiul III – Estimarea potențialului electric al suprafeței celulei endoteliale printr-o metodă de fluorescență

Premiul UASCB – Efectul elastorezistiv în straturi subțiri semiconductoare și la suprafața metal-semiconductor

7. Fizică teoretică. Fizică moleculară

Premiul I – Corecții radiative la factori de formă electromagnetică ai leptonilor în modelul Weinberg-Salam

Premiul III – Aplicarea formulei de rezolventă a lui Krein în studiul ecuației lui Schrödinger cu interacțiune punctuală

Mențiunea 1 – Împrăștierea particulelor spinoriale pe potențiale generate de teorii de câmp de etalonare

Premiul ICEFIZ – Model microscopic pentru reacții enzimatice

8. Fizică atomică și nucleară. Optică și spectroscopie

Premiul I – Traductor cu plasmă pentru variații de presiune foarte mici

Premiul III – Soluțiile tranzitorii ale ecuațiilor Bloch generalizate pentru dublet Kramers cu interacțiune hiperfină izotropă și spin nuclear ½

Mențiunea 2 – Laser cu rubin declanșat electro-optic pentru holografie dinamică

Premiul UASCB – Bistabilitate optică într-un laser cu reacție prin cavitate externă

Premiul ICEFIZ – Sisteme legate cuarc-anticuarc studiate în cadrul mecanicii cuantice nerealitiviste

Premiul ICEFIZ – Evaluarea secțiunilor eficace de ciocnire n+ 239 Pu prin calcularea microscopică a funcției densității de nivele

Premiul Facultății de Fizică – Teoria Nussenzweig-Khare a curcubeului: rezultate noi privind gradul de polarizare

Premiul Catedrei de Optică, Spectroscopie și Plasmă – Efectul de proximitate în nitrurarea ionică

9. Fizică tehnică

Premiul I – Sisteme de achiziție, prelucrare și afișare a semnalelor analogice, cu microcalculator

Premiul UASCB – Proiectarea și realizarea unei linii coaxiale de măsură cu detector acordabil

10. Biologie. Inginerie genetică

Premiul I – Studiul sialoglicoconjugatelor de la nivelul suprafeței plachetare în aglutinare și agregare

Mențiunea 2 – Testarea potențialului mutagen și radioprotector al unor extracte de plante medicinale

Premiul UASCB – Activitatea fostatazei acide din sfecla de zahăr corelată cu cantitatea de glucide reducătoare și nereducătoare în decursul unui ciclu vegetativ

Premiul ICEBIOL – Spectrina din eritrocitele de iepure și om – comparație biochimică și imunologică

Premiul ICEBIOL – Cercetări privind proprietățile de anestezic local al aminelor terțiare

Mențiunea ICEBIOL – Încercări de clarificare enzimatică a bulioanelor xantanice folosite în recuperarea secundară a petrolului

Premiul SSB – Contribuții la cunoașterea structurii galelor

Premiul IBPC, SBC – Mecanismele modificării de către procaină a permeabilităților ionice ale epiteliilor izolate

Premiul Catedrei de Biologie Animală – Contribuții la cunoașterea biologiei coleopterelor din Câmpia Dunării.

Sursa: Arhiva Universității din București, dosar Conferința Națională a studenților 1986.

The post Conferința Națională a Cercurilor Științifice Studențești, ediția a XVIII-a appeared first on Muzeul Universității din București.

Număr de norme de cercetare pe institut:                  

Instituția cu cele mai multe norme:

Institutul Politehnic din București – 1178

Instituția cu cele mai puține norme:

Institutul de Arte Plastice din Cluj-Napoca – 10

În medie – 205

Valoarea activității de cercetare proiectare (mii lei):

Instituția cu cea mai mare valoare:

Institutul Politehnic din București – 578.207

Instituția cu cea mai mică valoare:

Institutul de Arte Plastice din Cluj-Napoca – 994

În medie – 84.815

Valoarea încasată pe norma de cercetare (mii lei):

Instituția cu cea mai mare valoare:

Institutul de Construcții din București – 152.264

Instituția cu cea mai mică valoare:

Institutul de Medicină din Timișoara – 6.976

În medie – 65.754

Valoare producției industriale (inclusiv microproducția) (mii lei):

Instituția cu cea mai mare valoare:

Institutul Politehnic din Iași – 161.805

Instituția cu cea mai mică valoare:

Universitatea din Cluj-Napoca – 324

În medie – 35.863

Așa cum era și de așteptat, cele mai importante instituții prin prisma rezultatelor valorice ale activității de cercetare-proiectare-producție în învățământul superior au fost cele cu profil tehnic (institutele politehnice și institutul de construcții), cele din București și Iași având cele mai semnificative contribuții.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Planuri, măsuri, cercetare 1986, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Rezultatele valorice ale activității de cercetare-proiectare-producție în învățământul superior românesc pe perioada 1981-1985 appeared first on Muzeul Universității din București.