Bulat, Toma
(1887-1979)
Profesor la Facultatea de Teologie
Catedra de Istoria Bisericească Universală
Născut în Tunari, județul Dolj
„În 1850 când se completau scaunele vacante episcopale în țara Românească, ajungea pe tronul Eparhiei de Râmnic, Calinic, un călugăr smerit, fost zeci de ani stareț al mănăstirei Cernica, de la care-și purta și numele de Cernicaru.
Era acest monah din aspra școală paisiană, un mare iubitor al curățeniei bisericești, un îndrăgostit de cultură și un mare gospodar constructor”.
„Ca dovadă a înfățișărei ființei lui, dăm în cele ce urmează un mănunchi de scrisori, mărturisitoare a preocupărilor sale. Ele se găsesc în arhiva episcopală de Râmnic. Pentru multe motive, ce sperăm să le arătăm cândva, socotim pe Episcopul Calinic Cernicarul ca cea mai strălucită figură a Episcopatului Oltean în veacul al XIX. Activitatea sa poate da material suficient pentru o interesantă monografie”.
Sursa: Bulat, T. G., Din corespondența episcopului Calinic al Râmnicului (1850-1868), Râmnicu-Vâlcea, 1927, p. 3, 4.
„În Muntele sfânt al Athosului sau Aton, darurile românești sunt de tot felul. Legăturile noastre cu această republică călugărească, care-și datorește existența lui Atanasie Trapezuntinul (963) și ai cărei ctitori sunt Împărații bizantini, ca un Tzimiskes, Focas, Alexie și Ioan Comneanul și alții, sunt foarte vechi. Aceasta se poate explica și prin împrejurarea că Hariton, al treilea mitropolit muntean, ajunsese aici, în retragere «protos» petrecând în mânăstirea Cotlumuz, zisă și «mânăstirea lui Chariton». La mânăstirea Lavrei se găsește o icoană cu următoarea inscripție grecească: «Io, Vlasilav Marele Voevod, în Hristos Dumnezeu Domn și de sine stăpânitor a toată Ungrovlahia». Dăruitorul se presupune a fi Vlaicu, deci pe la 1380, înainte de căderea Țarigradului! Marele Mircea dăruește Cotlomușului satul Cireșovul, care poate fi cel din județul Olt sau Cireșu din Vâlcea. Aceasta o face el, după stăruința călugărului Ieremia. Dania va fi întărită apoi de Basarab Vodă și de Dan Vlad (1450). Alexandru-Aldea (1434) făcu danii Xeropotamului și Zografului. Cruntul Vlad Țepeș făcea chilii la Russikon, Sf. Pantelimon și Filoteu”.
Sursa: Bulat, T. G., Românii ortodocși și creștinătatea răsăriteană, București, 1943, p. 10.
Lucrări scrise:
Bulat, Toma G., Încercare de bibliografie a istoriei Românilor, Râmnicu-Vâlcea, 1919.
Bulat, T. G., Contribuțiuni documentare la istoria Olteniei. Secolul XVI, XVII și XVIII, Râmnicul-Vâlcea, 1925.
Bulat, T. G., Din transhumanța română în veacul al XVIII, Râmnicu-Vâlcii, 1926.
Bulat, T. G., Din corespondența episcopului Calinic al Râmnicului (1850-1868), Râmnicu-Vâlcea, 1927.
Bulat, T. G., Manual de Geografie pentru Clasa I-a a Școalelor Elementare de Comerț, ediția I-a, Craiova, 1927.
Bulat, T. G., Geografia României pentru clasa III a școalelor elementare de comerț, ed. I-a, Craiova, 1928.
Bulat, T. G., Istoria antică pentru clasa IV secundară (băeți și fete) conform programei din 1929, ediția I, Craiova, 1929.
Bulat, T. G., Istoria modernă și contemporană până în zilele noastre pentru clasa II gimnazii, licee, școli normale și profesionale conform programei din 1929, ediția I, Craiova, 1929.
Bulat, T. G., Istoria veche și istoria medievală până la 1453 pentru clasa I gimnazii, licee, școli normale și profesionale conform programei din 1929, ediția I, Craiova, 1929.
Bulat, T. G., Istoria modernă și contimporană, Manual pentru clasa VI-a secundară (băeți și fete), Craiova, 1930.
Bulat, T. G., Din domnia voevodului Neagoe IV Basarab. Relațiunile cu Ungurii și lașii ardeleni. Închinare lui Nicolae Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj, 1931.
Bulat, T. G., Întemeierea Mănăstirei Văratec. Câteva momente 1803-1845, Chișinău, 1931.
Bulat, T. G., Istoria Bisericii române. Manual pentru clasa IV-a licee, școli normale, școli profesionale și seminarii, ediția I-a, București, 1935.
Bulat, T. G., Charles Sigisbert Sonnini Farnesé de Manncour și Marie Lachapelle Labouloy institutori în Moldova la 1810 și neplăcerile lor, Chișinău, 1936.
Bulat, T. G., Dreptul de patronat în Biserica Ortodoxă Română, Chișinău, 1938.
Bulat, T. G., Documentele Mănăstirii Văratec (1497-1836), Chișinău, 1939.
Bulat, T. G., Fotie Patriarh al Constantinopolului (cca 815+897). Schiță bio-bibliografică, Chișinău, 1940.
Bulat, T. G., Petru Movilă prinț de Moldova, apărător al ortodoxismului. Cu prilejul împlinirii a 300 de ani dela Sinodul din Iași (1641-1941), Iași, 1941.
Bulat, T. G., Românii ortodocși și creștinătatea răsăriteană, București, 1943.
Bulat, T. G., Istoria istoricilor bisericești III. Istoricii bisericești răsăriteni din veacul V, Craiova, 1944.
Bulat, T. G., Noi documente privind bunurile rămase de la Tudor Vladimirescu, București, 1971.
Bulat, T. G., Reorganizarea administrativă din 1844 a Țării Românești, București, 1974.
Bulat, T. G., Biserica Moldovei în vremea lui Bogdan al III-lea cel Orb (1504-1517), Iași, 1940.
Bulat, T. G., Din istoricul protestantismului în Țara Românească, Craiova, [f. a.].
Bulat, T. G., Personalitatea religioasă a Voevodului Neagoe Basarab al IV-lea, Craiova, [f. a.].
Bulat, T. G., Arghiropol, G. I., Carte de religie pentru clasa I primară, Chișinău, 1933.
Bulat, T. G., Arghiropol, G. I., Carte de religie pentru clasa II primară, Chișinău, 1933.
Bulat, T. G., Arghiropol, G. I., Carte de religie pentru clasa III primară, Chișinău, 1933.
Bulat, T. G., Arghiropol, G. I., Carte de religie pentru clasa IV primară, Chișinău, 1933.
Bulat, T. G., Arghiropol, G. I., Carte de Religie pentru clasa I primară, Craiova, [f. a.].
Bulat, T. G., Arghiropol, G. I., Carte de religie pentru clasa II primară, Craiova, [f. a.].
Bulat, T. G., Arghiropol, G. I., Carte de religie pentru clasa III primară, Craiova, [f.a.].
Bulat, T. G., Arghiropol, G. I., Carte de religie pentru clasa IV primară, Craiova, [f.a.].
