Dacă ne propunem să urmărim transformările denumirii de stat, începând cu momentul Unirii Moldovei cu Țara Românească în anul 1859, în paralel cu dezvoltarea centrelor universitare din țară din momentul formării primului centru universitar în anul 1860, putem alcătui 6 hărți importante (cu albastru au fost marcate centrele universitare active în anul universitar menționat, iar cu negru cele existente în perioada analizată, fără a urmări înființarea fiecărui centru în parte, ci doar prezentarea unui instantaneu corespunzător schimbării denumirii statului).

După Unirea Moldovei și Țării Românești (1859), primul an universitar, 1860/1861, a fost deschis în noul stat intitulat Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, odată cu înființarea Universității din Iași, la 26 octombrie 1860.

La 4 iulie 1864 au fost puse bazele celui de-al doilea centru universitar românesc, chiar în Capitala României (din anul 1862, noul nume al statului era „România”), prin crearea Universității din București („Legea Instrucțiunei” din același an includea pentru prima oară instituțiile de învățământ superior). Odată cu adoptarea primei Constituții a țării, în anul 1866, în care a fost menționată și denumirea „România”, în țară funcționau două centre universitare, la Iași și București. Peste câțiva ani a fost schimbată denumirea țării, din România în Regatul României (1881), atunci când au continuat să existe doar cele două centre universitare amintite.

În anul 1948, prin adoptarea unei noi Constituții (care o înlocuia pe cea din 1938), țara și-a modificat din nou numele (și forma de guvernământ), devenind Republica Populară Română. În acel an, și după reforma învățământului din luna august, au funcționat 13 centre universitare. A fost cea mai mare extindere de centre universitare din țară (în perioada interbelică au funcționat doar șase).

Adoptarea unei noi Constituții a țării în anul 1965 a marcat o nouă schimbare în denumirea țării: Republica Socialistă România. Ca urmare a mai multor măsuri de reorganizare instituțională, numărul centrelor universitare a crescut la 15.

 

În anul 1989, la căderea regimului comunist și revenirea la numele de România cu păstrarea republicii ca formă de guvernământ, în sistemul de învățământ își desfășurau activitatea 19 centre universitare.

Actualmente, în anul universitar 2020/2021, funcționează 21 de centre universitare (au fost luate în calcul doar centrele în care funcționează instituții de învățământ superior de stat civile, nu cele militare, particulare acreditate sau particulare autorizate să funcționeze provizoriu).

De la primul an universitar, 1860/1861 și până la cel actual, 2020/2021, s-au adunat 160 de ani de istorie a învățământului superior românesc.