Crainic, Ion Nichifor
(1889-1972)
Profesor la Facultatea de Teologie
Catedra de Istoria Literaturii Bisericești/Catedra de Catedra de Apologetică și Dogmatică
Născut în Bulbucata, județul Vlașca
„Iisus Hristos e accesibil tuturor. Și atunci când noi zicem «Ortodoxia. Concepția noastră de viață» nu înțelegem altceva decât că Iisus Hristos e modelul universal al vieții în Dumnezeu”.
„Ortodoxia îmbrățișează în mod egal pe oameni, oricare ar fi dotația și capacitatea lor naturală. Pentru ea nu există clase sociale sau categorii preferite în dauna altora. Greșala altor formațiuni religioase de a se sprijini pe anumite clase împotriva altora e străină de spiritul Bisericii noastre”.
Sursa: Nichifor Crainic, Ortodoxia. Concepția noastră de viață, Sibiu, 1937, p. 12, 29.
„Nicolae Iorga
[…].
Ceeace îl singularizează, nu e nici știința vastă a savantului, nici pătrunderea fulgerătoare a cugetătorului, nici suflul patetic al oratorului, nici explozia de imagini a scriitorului, ci acel simț, dureros de limpede, al răspunderii morale care, născut din conștiința reală a propriei superiorități, dă verbului său o vehemență profetică. Mai ales când vorbește, atinge momente de erupțiuni de nouri, de fulgere și de trăsnete, ca cele deslănțuite împrejurul muntelui Sinai la darea Legii. Chiar dacă n’ar fi primit întreagă tabla Decalogului, solia, pe care e încredințat că o are dela puterile poruncitoare ca însuși Iehova furiosul, el a vestit-o în mijlocul societății noastre, și, din clipa aceea, cuvântul lui s’a făcut o mustrare, discursul o predică, iar știința majordomul crezului de mântuire.
[…].
Și azi când magnificul său chip de apostol strălucește în nimbul biruinții, un simț de respect față de omul extraordinar, care va fi uimirea veacurilor, ne silește să dăm chesarului ce este al chesarului și d-lui N. Iorga ce este al d-lui N. Iorga”.
Sursa: Nichifor Crainic, Icoanele vremii, București, 1919, p. 27, 29.
„Un curs de Istoria literaturii religioase și bisericești, mai ales într’o Facultatea de Teologie, nu e posibil fără ajutorul Teologiei mistice. Căci ce este altceva, această literatură religioasă și bisericească, decât expresia personală a unei experiențe sau a unei trăiri adânci, în care, principiile Teologiei mistice au devenit puteri vii și componente în personalitatea unuia sau altuia dintre creatorii acestei literaturi?”.
„Începând cu veacul al III-lea, cuvântul mistic intră în terminologia creștină, undeeste întrebuințat în trei înțelesuri deosebite:
1) un înțeles liturgic, după care e mistic, ceeace se referă la cultul creștin și la sensul simbolic și ascuns al lui;
2) un înțeles exegetic, aplicat la interpretarea alegorică a Sfintei Scripturi;
3) un înțeles teologic propriu-zis, pe care îl găsim mai întâiu la Origen și la Metodiu de Olimp, după cari mistice sunt învățăturile mai înalte, mai adânci, mai ascunse, ce nu stau, prin urmare, la îndemâna oricui. Mulți dintre Părinții noștri bisericești vechi deosebesc, ca și Meister Eckart de mai târziu, două categorii de creștini: unii cari primesc adevărul revelat printr’un simplu act de credință și alții cari îl pătrund în esența lui mistică printr’o înaltă speculație intelectuală, luminată mai mult sau mai puțin de har”.
Sursa: Nichifor Crainic, Curs de teologie mistică, anul III-IV, București, 1941, p. 4, 5, 11, 12.
Lucrări scrise:
Crainic, Nichifor, Zâmbete’n lacrimi, București, 1916.
Crainic, Nichifor, Icoanele vremii, București, 1919.
Crainic, Nichifor, Priveliști fugare, București, 1921.
Crainic, Nichifor, Cântecele patriei, București, 1925.
Crainic, Nichifor, Darurile pământului. Cântecele patriei. Sesuri natale Arhaice, Ploaie cu soare, ediția III-a, București, 1929.
Crainic, Nichifor, Țara de peste veac. Poesii, București, 1931.
Crainic, Nichifor, Curs de Istoria literaturii bisericești și religioase moderne predat studenților de anul III și IV, București, 1933.
Crainic, Nichifor, Ortodoxia concepția noastră de viață, Sibiu, 1937.
Crainic, Nichifor, Irineu Mihălcescu. Omul și Opera cu Bibliografia de Emilian Vasilescu, București, 1939.
Crainic, Nichifor, Nostalgia Paradisului, București, 1940.
Crainic, Nichifor, Țara de peste veac. Poesii, ediția II, București, 1940.
Crainic, Nichifor, Anul 1840, București, 1941.
Crainic, Nichifor, Elogiul lui Octavian Goga rostit la 22 Mai 1941 în ședință solemnă … cu răspunsul d-lui Lucian Blaga, București, 1941.
Crainic, Nichifor, Germania și Italia în scrisul meu de la 1932 încoace, București, 1941.
Crainic, Nichifor, Unsre oekumenische Heimat, Bukarest, 1941.
Crainic, Nichifor, Nostalgia paradisului, ediția II-a, București, 1942.
Crainic, Nichifor, Poezii alese 1914-1944, București, 1990.
Crainic, Nichifor, Șoim peste prăpastie. Versuri inedite create în temnițele Aiudului, București, 1990.
Crainic, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memorii, București, 1991.
Crainic, Nichifor, Nostalgia Paradisului, Iași, 1994.
Crainic, Nichifor, Darurile pământului. Poezii, București, [f. a.].
Crainic, Nichifor, Ortodoxie și Etnocrația, București, [f. a.].
Crainic, Nichifor, Programul Statului etnocratic, București, [f. a.].
Crainic, Nichifor, Puncte cardinale în haos, București, [f. a.].
Crainic, Nichifor, Puncte cardinale în haos, ediția II-a, București, [f. a.].
Crainic, Nichifor, Regele și Biserica, București, [f. a.].
Crainic, Nichifor, Regele și Cultura, București, [f. a.].
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Abecedar, partea I-II, București, 1931, 1932.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Aritmetică pentru clasa I primară, București, 1931.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur T., Dimitrie, Aritmetică pentru clasa IV primară, București, 1931.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Cetire pentru clasa III primară, București, 1931.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Cetire pentru clasa IV primară, București, 1931.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Geografia României pentru clasa III-a primară, București, 1931.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Gramatică și compuneri pentru clasa III-a primară, București, 1931.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Aritmetica pentru clasa II-a primară, ediția II, București, 1933.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Dumitrașcu, I. G., Petrescu, Petre R., Cetire pentru clasa II-a primară, ediția II, București, 1933.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Geografia continentelor pentru clasa IV-a primară, ediția II, București, 1933.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Geografia României pentru clasa III-a primară, ediția II-a, București, 1933.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Abecedar, partea I, ediția II-a, București, 1934.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Aritmetica pentru clasa II-a primară, ediția III, București, 1934.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Cetire pentru clasa IV primară, ediția II-a, București, 1934.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Dumitrașcu, I. G., Petrescu, Petre R., Cetire pentru clasa II-a primară, ediția III, București, 1934.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Dumitrașcu, I. G., Petrescu, Petre R., Cetire pentru clasa IV-a primară, ediția III, București, 1934.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Geografia continentelor pentru clasa IV-a primară, ediția III, București, 1934.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Geografia României pentru clasa III-a primară, ediția III-a, București, 1934.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Faur, Dimitrie T., Gramatică și compuneri pentru clasa III-a primară, ediția III, București, 1934.
Crainic, Nichifor, Seișanu, Romulus, Dumitrașcu, I. G., Petrescu, Petre R., Cetire pentru clasa II-a primară, ediția IV, București, 1935.
Crainic, Nichifor, Iacobici, I., An die deutschen Soldaten in Rumänien. Zwi Rundfunkreden, Bukarest, 1941.
Crainic, Nichifor, Mugur, Gh. D., Căminul Cultural. Îndreptar pentru conducătorii culturii la sate, București, [f. a.].
