Demetrescu (Dumitrescu), Dragomir
(1852-1926)
Decan al Facultății de Teologie în perioada decembrie 1915-iunie 1919
Profesor la Facultatea de Teologie
Catedra de Istoria Bisericească Universală/Catedra de Istoria Bisericească Universală și Patrologie/Catedra de Exegeza Noului Testament, Introducerea în Cărțile Noului Testament, Ermeneutica (ermineutica) Biblică și Gramatica Idiomului Grec
Născut în București
„În capitala regatului se ridică o măreață și frumoasă biserică rusească. Ea va fi în curând terminată, căci nu a mai rămas de făcut decât interiorul, cu partea decorativă și cele necesarii ca să fie sfințită, și să se poată oficia într’ânsa.
Până mai anii trecuți nimeni dintre creștini ortodoxi, de alt neam, nu aveau biserici în București. Bulgarii singuri aveau capela lor din sfânta Vineri, pe care o au și astăzi. Grecii, cei dintâi, au cercat a face o biserică în strada Doamnei, unde au și sfințit locul; în cele din urmă, tot ei, acum vreo zece ani, au reușit și au făcut o biserică la legațiunea lor, la capătul bulevardului Carol. Acum vedem că Rușii ridic o frumoasă biserică pe strada Vestei, vizavi de marele palat al societăței Generala, în apropiere de universitate”.
Sursa: Dragomir Demetrescu, Impresiuni de la Biserica rusească din Capitală, București, 1908, p. 3.
„În ḑiua de 18 August trecut a avut loc în sânta monastire Neamțu, marea lavră* a viețeǐ monastice din România, o prea frumósă sĕrbătóre piósă și creștinéscă, singulară în felul eǐ până astă-ḑi în analele sânteǐ nóstre Bisericǐ creștine Autocefale Ortodoxe Române.
La acéstă monastire, precum se știe, acum 16 anǐ, a[u] fost duse din București și înmormîntate, după a sa dorință, rĕmășițile pământești ale repausatuluǐ, fericit întru amintire, Mitropolit Primat, Callinic Miclescu.
Transportarea la monastirea Neamțuluǐ și înmormîntarea în pridvorul Bisericeǐ celeǐ marǐ, s’a făcut atuncǐ cu tóte onorurile cuvenite înalteǐ sale demnități”.
* mănăstire ortodoxă mare cu ale cărei chilii de la distanță pot fi asociate unei mici așezări umane.
Sursa: Drag. Demetrescu, Serbarea desgropăreǐ osemintelor fericituluǐ întru amintire Callinic Miclescu, Mitropolit Primat al României sevîrșită în S-ta Monastire Neamțu în ḑiua de 18 august 1902. Dare de seamă, București, 1902, p. 3.
„Psalmul acesta este unul din ceǐ maǐ întrebuințațǐ în usul liturgic al sânteǐ nótre bisericǐ; căcǐ deosebit de citirea psaltirieǐ, unde vine la rând a se citi cu ceǐ-l-alțǐ psalmǐ aǐ catismeǐ din care face parte, el se citește și se cântă a parte, în tóte ḑilele și maǐ la tóte ierurgiile bisericeștǐ.
Cuprinsul sĕŭ ne arată pe omul ce este profund pătruns de greutatea pĕcatului cea sĕvêrșit. El ne înfățișază pe pĕcătosul ce are perfectă cunoștință de starea sa sufletécă, carele, dându’și sémă de mustrarea conștiințeǐ, caută a o alina și liniști prin o adevĕrată căință și penitență, singura prin care speră a se îndrta și a putea dobândi ertare de greșale și de pĕcatul sĕvêrșit”.
Sursa: Dragomir Demetrescu, Explicarea Psalmului 50. Studiu exegetico-biblic, București, 1895, p. 3, 4.
„Obiectul Religiei
Luăm ca puncte de plecare religiunea noastră și toate celelalte religiuni, să vedem cu ce se ocupă orice religiune în genere. Trei sînt chestiunile cu cari se ocupă religiunile în sine:
- Ideea de Dumnezeu (ce este și ce poate fi Dumnezeu în sine). Politeismula pus noțiunea de divinitate, nu numai în animale și chipuri necioplite, dar a zeificat chiar și patimile omenești.
- Se ocupă cu idei despre suflet. Ce este sufletul? Cum se păstrează? Cum se îmbunătățește? Cum se pierde?
III. Se mai ocupă cu legătura dintre om și divinitate, cu ceeace numim noi providență sau pronie.
Aceste chestiuni, eminamente religioase în sine, au fost cultivate și de filosofie”.
Sursa: Dragomir Demetrescu, Curs de istoria bisericii universale, [București], 1924, p. 54, 55.
Lucrări scrise:
Demetrescu, Dragomir D., Cele Douĕ-spre-dece evangheliǐ a patimilor… tóte însoțite de resumatulŭ cuprinsuluǐ lorŭ și adnotațiunǐ esplicative, Iassy, 1882.
Demetrescu, Dragomir, Dogmele și Misterele religiunei creștine sau catechismuluǐ ortodoxŭ. Pentru usulŭ școalelori secundare, Iassy, 1886.
Demetrescu, Dragomir, Sântul Iustin filosoful și martirul și critica teologilor protestanți. Disertațiune, București, 1893.
Demetrescu, Dragomir, Curs de Istoria Bisericii Române, București, 1895.
Demetrescu, Dragomir, Explicarea Psalmului 50. Studiu exegetico-biblic, București, 1895.
Demetrescu, Dragomir, Pomelnicul Bisericei Domnița Bălașa din Bucuresci. Cu notițe istorice și archeologice asupra dipticelor bisericești și usul lor în biserica creștină, București, 1896.
Demetrescu, Dragomir, Impresiuni dela biserica rusească din Capitală, București, 1908.
Demetrescu, Dragomir, Două cuvântări. Proeminența Bisericei Române în sânul ortodoxiei și Rostul istoriei bisericești în teologie, București, 1915.
Demetrescu, Dragomir, Două cuvântări, București, 1918.
