În această secțiune prezentăm mai multe documente de epocă din anul 1974, care prezintă mutarea Facultății de Fizică de la București la Măgurele și înființarea Centrului Național de Fizică la Măgurele. Mutarea facultății s-a realizat în spiritul ideii și a triadei învățământ-producție-cercetare, care a devenit din ce în ce mai prezentă în discursul ideologic al anilor 1970 din România, și care a avut și influențe. Printre acestea se află și înființarea și dezvoltarea platformei naționale de fizică de la Măgurele în anul 1974. Aici au fost mutate institute de cercetare și de învățământ preuniversitar și superior, care erau orientate către nevoile industriei, ale producției industriale.
Practic, și nu doar în cazul Facultății de Fizică, s-a încercat transformarea fiecărei facultăți într-o „unitate de învățământ-cercetare-producție”. Vezi și cazul Facultății de Chimie, scoasă din structura Universității din București în același an și mutată în interiorul Institutului Politehnic din București, în cadrul unui Institut de Chimie (1974), ulterior Institut Național de Chimie (1977), adică o instituție de învățământ superior în sine.
Politehnizarea învățământului superior s-a accentuat și mai mult de la sfârșitul anilor 1970, discursul ideologic a devenit și mai presant și au fost și urmări resimțite în învățământ și societate, limitând printre altele cifrele de școlarizare pentru învățământul universitar-pedagogic și artistic, în beneficiul învățământului tehnic.
Pe măsura parcurgerii documentelor selectate vom cunoaște dotarea tehnică a Facultății de Fizică, dar și a Centrului Național de Fizică, vom avea șansa să aflăm mai multe despre argumentele mutării facultății de la București la Măgurele și multe altele. Să observăm și că Măgurele s-a transformat, în uzanța epocii, în „cetate”, o „cetate a fizicii” (Hunedoara era în anii comunismului o „cetate a siderurgiei” datorită Combinatului Siderurgic și mai pot fi oferite și alte exemple), tocmai pentru a evidenția importanța localității și a obiectivelor de învățământ, cercetare și producție pe care liderii politici ai vremii le-au gândit și realizat. Sigur că, realitatea era diferită pentru că în ciuda unicității Centrului Național de la Măgurele, anii următori, mai ales anii 1980, plini de constrângeri financiare au limitat mult succesul acestei idei. A fost de fapt o criză sistemică, a regimului comunist.
Cu toate acestea, oamenii de știință ai acelor vremuri, profesori și cercetători, și-au desfășurat cum au putut mai bine activitatea științifică și educativă, formând generații de absolvenți care astăzi continuă mai departe cu succes munca lor, ceea ce dovedește păstrarea calității învățământului și a cercetării dincolo de problemele ideologice sau economice.
Lista documentelor
- Interviu cu decanul Facultății de Fizică, prof. dr. Ioan Ioviț Popescu
- Fragmente dintr-un articol intitulat C. N. F. : Măgurele – viitor și foarte mult prezent, apărut în revista „Viața studențească”
- Prezentarea Centrului Național de Fizică într-un articol din revista „Forum”
- Declarația lui Nicolae Ceaușescu la deschiderea Centrului Național de Fizică, un exemplu de discurs propagandistic
- Noile cerințe către știința fizică în anii 1970
- Facultatea de Fizică în anul 1974
- Statistica studenților la facultățile de fizică din țară
- Studenții români la specializare în străinătate
- Horia Hulubei, o personalitate a științei românești și internaționale
- Măgurele, „Loc Istoric al Fizicii”
***
Interviu cu decanul Facultății de Fizică, prof. dr. Ioan Ioviț Popescu
În anul 1974, în paginile ziarului „Viața studențească” a fost publicat un interviu cu decanul Facultății de Fizică a Universității din București, prof. dr. Ioan Ioviț Popescu. Prezentăm câteva fragmente din acest interviu:
„[Reporter, C. Ioan]: Facultatea de fizică a Universității din București va inaugura anul universitar care începe în noul său local de la Măgurele. Tot la Facultatea de fizică începe să funcționeze, din acest an, o nouă secție: fizică tehnologică. Ce semnificație au aceste schimbări înnoitoare, tovarășe decan?
[Decan, prof. dr. Ioan Ioviț Popescu]: Înființarea unei secții noi la Facultatea de fizică, secția de fizică tehnologică, ce vizează formarea de specialiști preponderent pentru producție și cercetare precum și mutarea în întregime a facultății noastre pe platforma de la Măgurele, alături de Institutul de fizică atomică și de Institutul de fizică București, vorbesc cât se poate de limpede despre cotitura radicală pe care o facem atât în procesul de modernizare a învățământului, în sensul legării sale cât mai strânse, al integrării lui cu cercetarea și producția, cât și al ridicării nivelului cercetării științifice din facultate.
[…].
[Reporter, C. Ioan]: Care sunt, de fapt, condițiile în care se va desfășura pregătirea studenților Facultății de fizică?
[Decan, prof. dr. Ioan Ioviț Popescu]: în primul rând, dispunem de o bază materială, de o dotare tehnică cum n-am mai avut niciodată până acum. cele trei amfiteatre, înzestrate cu mijloace audio-vizuale ultramoderne, aula de 500 de locuri, laboratoarele didactice și de cercetare, echipate cu aparatura și tehnica cea mai înaltă, biblioteca, care ocupă patru etaje în pavilionul central, unică în felul ei în țară, sălile de lectură existente etc. înalta funcționalitate a complexului, însuși modul de organizare a lucrărilor studenților (în primii trei ani în laboratoarele de cercetare, iar în anii superiori în laboratoarele didactice, iar în anii superiori în laboratoarele de cercetare, alături de cadrele didactice și de cercetătorii de la IFA și IFB) reprezintă condiții minunate de pregătire, vor genera o emulație deosebită, ale cărei rezultate vor fi, neîndoielnic, pe măsura așteptărilor”.
Sursa: „Viața studențească”, nr. 27-28, 19 august 1974, p. 10.
***
Fragmente dintr-un articol intitulat C. N. F. : Măgurele – viitor și foarte mult prezent, apărut în revista „Viața studențească”
„Măgurele, noul oraș-satelit al Bucureștiului, se înscrie pe coordonatele României de azi ca o localitate care tinde să capete, pentru fizica românească, valoare de simbol. La Măgurele a luat ființă, în această toamnă, Centrul Național de Fizică – o platformă științifică cu valoare de unicat în Europa și una dintre puținele din lume. Ideea apariției acestei adevărate cetăți este, desigur, motivată de experiența acumulată pe plan național, conform căreia cercetarea științifică este mult mai eficient în marile platforme științifice decât în centre mici situate la mari distanțe geografice.
Centrul Național de Fizică găzduiește Institutul de Fizică Atomică, Institutul de Fizică București, un liceu special de fizică, o școală postliceală de fizică, precum și Facultatea de Fizică, aceasta din urmă fiind o unitate ce realizează deplin integrarea învățământului cu cercetarea și producția.
[…].
Integrarea învățământului cu producția se evidențiază clar și în procesul de învățământ la anii mici de studii (I, II și III) prin însuși planul de învățământ, studenții din acești ani efectuând o practică de 4 ore săptămânal. În noile condiții, studenții anilor I-III își desfășoară practica productivă integral în unitățile platformei. De exemplu, studenții din anul I, în totalitate efectuează practica productivă în atelierele de mecanică și electromecanică ale IFA, iar studenții din anul II în atelierele de electronică, fiind incluși, ca și studenții din anul I, în planul de producție al acestor ateliere. Studenții din anul III efectuează practica productivă în atelierele de mică producție de pe lângă IFA sau IFB, activitățile acestor studenți fiind, de asemenea, cuprinse în planul de producție al institutelor respective.
[…].
O mare parte dintre studenții fizicieni care se pregătesc să devină profesori, își desfășoară practica pedagogică la liceul și școala generală de aici, fiind într-un contact direct cu cadrele didactice și în general cu problemele de predare a fizicii la nivel elementar și mediu. În acest sens, putem aminti că, de puțin timp, într-unul dintre amfiteatrele facultății a avut loc consiliul pedagogic al cadrelor didactice din învățământul general la care au participat și studenții anului IV”.
Sursa: „Viața studențească”, nr. 38, 20 noiembrie 1974, p. 4.
***
Prezentarea Centrului Național de Fizică într-un articol din revista „Forum”
„[…]. Un astfel de principiu novator, este ideea organizațională de creare a unor complexe de învățământ-cercetare-producție, principii cu implicații și valente dintre cele mai spectaculoase.
Indicată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, încă din 1971, cu ocazia vizitei făcute la IFA, astăzi ea căpătat o primă concretizaren platforma de învățământ-cercetare-producție de la Măgurele – primul Centru Național de Fizică din țara noastră.
[…].
Constituit din inițiativa și sub directa îndrumare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, acest modern complex are la bază osatura Institutului de fizică atomică – unitate principală a cercetării în domeniul fizicii din țara noastră – și reprezintă azi un adevărat orășel, «un sâmbure al comunismului» cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința națională a cercetării științifice și proiectării.
Centrul Național de Fizică cuprinde astăzi două institute de cercetare: Institutul de fizică atomică și Institutul de fizică, pe lângă care funcționează Centrul de pregătire și perfecționare a cadrelor în domeniul nuclear, Facultatea de fizică a Universității din București, Liceul de electrotehnică și fizică, și o serie de utilități sociale – cantină studențească și pentru elevi, cămine studențești, internate pentru elevi, sală de gimnastică, teren de sport, un centru comercial, un hotel cu restaurant, cofetărie, blocuri de locuințe.
Realizat într-o arhitectură plăcută, într-o zonă ferită de zgomotul și trepidația orașului, modernul complex este realizat după toate regulile ergonomiei moderne, creând un climat și o ambianță cum nu se poate mai propice activității de instruire și creație. Profesori, cercetători, ingineri, tehnicieni, muncitori, studenți, elevi, își pot desfășura activitatea în condiții dintre cele mai bune. Dar integrarea pozițională, geografică a acestor obiective nu este totul. Integrarea funcțională a lor este, desigur, mult mai importantă.
[…].
Facultatea de fizică a Universității din București. Localul nou, modern, cu 3 amfiteatre, 12 săli de seminarii, 49 laboratoare didactice, împreună cu 30 laboratoare de cercetare integrate în IFA și IFB și 14 ateliere de producție și micrpoducție integrate în IFA și IFB, în care aparatura nouă și instalațiile complexe noi creează condiții superioare de desfășurare a procesului de instruire științifică ș ipractică, de cercetare pentru studenții Facultății de fizică a Universității din București.
[…].
În cadrul grupelor de specializare de cercetare-producție, studenții sunt pregătiți prin cursuri, laboratoare speciale în următoarele specialități opționale: fizică nucleară, fizica corpului solid, optică, spectroscopie, plasmă, fizică electronică, biofizică, fizica polimerilor, fizica atmosferei și meteorologie și fizica teoretică.
Pe profilul de fizică tehnologică se pregătesc cadre de specialitate pentru domeniile: reactori nucleari și materiale și tehnici de măsură și control”.
Sursa: Sevastian Râpeanu, Centrul Național de Fizică – București, „Forum”, nr. 6, iunie 1974, p. 15-27.
***
Declarația lui Nicolae Ceaușescu la deschiderea Centrului Național de Fizică, un exemplu de discurs propagandistic
„La inaugurarea Centrului Național de Fizică – București, felicit călduros pe realizatorii săi pentru transpunerea în viață, în domeniul fizicii și energiei nucleare, a concepției partidului de integrare organică a cercetării cu învățământul și producția.
Îmi exprim convingerea că cercetătorii, cadrele didactice, muncitorii și tehnicienii, precum și tineretul – studenți și elevi – pentru care s-au creat condiții deosebite de studiu, de muncă și de viață, lucrând împreună în laboratoarele de cercetare și în atelierele de producție, vor înfăptui cu succes sarcinile ce revin fizicii, energiei nucleare și domeniilor conexe din Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism”.
Sursa: „Scînteia”, 23 octombrie 1974, p. 3.
***
Noile cerințe către știința fizică în anii 1970
„În cincinalul viitor, așa cum s-a arătat la Congresul al XI-lea al partidului, va începe construcția primelor centrale nuclearo-electrice, ca o consecință firească a politicii științifice a partidului de lărgire și valorificare rațională a bazei proprii de resurse energetice, de promovare consecventă în producție a cuceririlor științei și tehnicii moderne.
Împreună cu chimia, fizica își va aduce o contribuție sporită la realizarea unora dintre principalele deziderate ale cincinalului revoluției tehnico-științifice: se va extinde într-un ritm din ce în ce mai intens introducerea izotopilor radioactivi și a tehnicilor nucleare în industrie, agricultură, în activitatea tot mai multor unități științifice și de cercetare”.
Sursa: „Scînteia”, nr. 10046, 7 decembrie 1974, p. 1.
***
Facultatea de Fizică în anul 1974
Facultatea de Fizică primea studenți pentru două specializări: fizică și fizică tehnologică.
Examenul de admitere cuprindea probe scris și oral la fizică (mecanică, optică, fizică moleculară și căldură, electricitate, noțiuni de fizică atomică și nucleară) și probă scris la matematică (algebră, geometrie plană și în spațiu, trigonometrie).
Sursa: „Admiterea în învățămîntul superior. 1975”, București, 1975, p. 11, 39.
***
Statistica studenților la facultățile de fizică din țară
Din consultarea unor statistici primare referitoare la facultățile de fizică din țară în 1974, putem constata că aproape jumătate din totalul studenților era înscris la Facultatea de Fizică a Universității din București, semn al importanței sale.
| 1974 | Total studenți | Studente | Studenți | Anul I | Studente | Studenți |
| România | 1639 | 810 | 829 | 326 | 111 | 215 |
| UB | 700 | 311 | 389 | 176 | 61 | 115 |
Sursa: Arhiva Institutului Național de Statistică, Învățămîntul superior la începutul anului universitar 1974-1975.
***
Studenții români la specializare în străinătate
Studenții români puteau merge la studii în străinătate și în anii comunismului, în funcție de specialitățile în care ei studiau. În cele de mai jos, prezentăm cele în legătură cu fizica și energia nucleară, în câteva exemple cu ajutorul documentelor de arhivă.
Propuneri privind efectuare de studii universitare și doctorat în străinătate 1974/1975 (5.06.1974)
Plan de specialități pentru studii complete de învățământ superior sau doctorat în străinătate, începând cu anul universitar 1974/1975, pe baza burselor acordate de statul român
[sunt menționate doar cele în legătură cu energia nucleară]
Anglia – combustibili nucleari
Canada – echipamente termoenergetice pentru centrale atomoelectrice
Franța – reactoare nucleare
Olanda – folosirea izotopilor radioactivi în agricultură
Plan de specialități pentru studii complete de învățământ superior sau doctorat în străinătate, începând cu anul universitar 1974/1975, pe baza burselor acordate pe bază de reciprocitate sau unilateral de către alte state
[sunt menționate doar cele în legătură cu energia nucleară]
URSS – fizica reacțiilor nucleare, echipament termoenergetic pentru centrale atomoelectrice
„Bursele oferite de partenerii străini și organizații internaționale să fie folosite cu prioritate pentru specializare, pe perioade de 6-12 luni; pentru doctorat trimiterile pe baze de astfel de burse să se facă pentru domenii de vârf, care interesează economia și cultura țării noastre, în centre de mare prestigiu științific și pentru care nu dispunem de condiții în țară”.
Surse: ANIC, fond CC al PCR – Secția Propaganda și agitație, dosar 32/1974, f. 77-114; Arhiva Ministerului Educației, dosar 156/1974.
***
Horia Hulubei, o personalitate a științei românești și internaționale
Din seria documentelor, nu puteau lipsi cele referitoare la personalitatea lui Horia Hulubei (1896-1972), Rector al Universității din București între anii 1941-1944, Director al Institutului de Fizică Atomică (IFA) între anii 1956-1968, cel care încă de la începutul anilor 1940 a încercat impulsionarea avansului fizicii moderne în România, desfășurând cercetare de pionierat în țară, cu recunoaștere internațională, care a format generații de studenți și care a dat dovadă și de un important spirit organizatoric.
Horia Hulubei vorbind despre viața sa
Horia Hulubei urmărit de Securitate
***
Măgurele, „Loc Istoric al Fizicii”
Încheiem cu o filmare a momentului dezvelirii plăcii care atestă Măgurele drept „Loc Istoric al Fizicii” (2017). Aprecierea venită din partea Societății Europene de Fizică are rolul de a arăta că linia pe care merge fizica și cercetarea avansată românească începută în anul 1974 este foarte bună și de nivel internațional.
