Expoziția digitală „Explorare urbană și patrimoniu universitar în Cotroceni”

În București, în zona Cotroceni se află o concentrare de străzi care poartă numele unor doctori care au desfășurat activitate profesională și în calitate de profesori sau militari. O bună parte dintre ei sunt foști profesori universitari ai Facultății de Medicină, în perioada în care s-a aflat în componența Universității din București (1869-1948). Mulți dintre doctori sunt personalități cu realizări remarcabile pentru societatea românească, nu doar în domeniul lor de activitate, iar o parte se înscriu meritoriu în patrimoniul cultural internațional. De aceea, merită să-i cunoaștem în adevărata lor valoare sau să ne reamintim de ei cu orice prilej.

O astfel de oportunitate poate fi explorarea urbană. Dincolo de locurile comune, intens vizitate de turiști sau frecventate de citadini ca relaxare, există încă multe zone mai puțin știute, dar care se dovedesc nu mai puțin atractive. Motive pentru a vizita o zonă pot fi multe, nu le amintim noi aici, și uneori este bine să ne găsim pretexte pentru a explora zone pe care credem că le știm sau pe care nu le-am mai văzut demult. Cotroceni poate fi o astfel de zonă, una aparte în primul rând pentru că are o arhitectură deosebită. De asemenea, Cotroceni este așezat în mare parte pe un deal, ceea ce conferă o notă aparte unei zone aflate într-un București cu un relief majoritar de câmpie. Tot aici se află Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, Parcul Romniceanu, Arenele BNR, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și alte instituții, dar și numeroase case cu o frumoasă arhitectură, care transformă Cartierul Cotroceni într-o zonă specială. Majoritatea căilor de comunicație din Cotroceni poartă nume de doctori, majoritatea români, dar sunt și câțiva străini (precum Koch, Pasteur sau Clunet).

Doctorii români care dau numele unor străzi în Cotroceni, așa cum am amintit, sunt preponderent foști profesori de la Facultatea de Medicină a Universității din București. Numele doctorilor purtate de aceste străzi au fost instituite mai recent, altele sunt însă mult mai vechi. Nu este întâmplător faptul că Davila dă numele unei străzi centrale în Cotroceni, el fiind inițiatorul învățământului superior medical în România, zonă în care se află și UMF „Carol Davila”. În afară de Gheorghe Marinescu, care a dat numele unui bulevard, toți ceilalți doctori dau nume de străzi în Cotroceni, unele cu o întindere mai mare, altele mai mică, mai întortocheate sau din contră, „drepte”.

Pentru a îmbina plăcerea unei explorări urbane cu o aducere aminte asupra unor personalități din patrimoniul cultural românesc, inclusiv din patrimoniului universitar (despre care trebuie să fim conștienți), am alcătuit o expoziție digitală. Scopul ei este de a trezi interesul pentru un oraș pe care credem că-l știm „prea bine” și pentru a ne reaminti sau pentru a cunoaște personalități despre care „am auzit”. Așa cum se spune, frumusețea stă în ochii celui care privește. Cu siguranță că, cine va căuta, va găsi numeroase privilești de admirat în Cotroceni și care să ofere relaxare sau să surprindă, fie că ele sunt de exemplu naturale sau sunt referitoare la arhitectura caselor dimprejur, fie că ne uităm cu „simpli ochi” sau cu „ochi de fotograf”. Trama stradală are propria istorie, iar Cotroceni este o zonă încărcată de istorie în București, din nou, un element special. Este important să cunoaștem și personalitățile care dau numele unor străzi pe care le folosim pentru a ne deplasa, pentru că ei reprezintă legătura noastră cu generațiile anterioare și ne pot inspira pentru prezent și mai ales, viitor. În București se află și alte concentrări de zone care poartă numele unor categorii profesionale sau au un alt numitor comun. Sunt și multe alte zone frumoase și interesante, precum și străzi cu (re)nume. De aceea, ar fi bine pentru minte, trup și suflet, să ne rezervăm măcar o zi pe lună pentru explorat localitatea în care trăim, să-i cunoaștem și să-i onorăm patrimoniul natural și cultural, prin conservare, valorificare sustenabilă și contribuție la îmbunătățire, după posibilitățile fiecăruia.

În această expoziția digitală ne-am concentrat atenția asupra identificării străzilor cu nume de doctori din zona Cotroceni. Au fost identificate 48 de străzi. În București sunt însă și alte străzi care poartă nume de doctori. Nu vom prezenta decât informații sumare pentru personalitățile care au dat numele acestor străzi, eventual cu trimiteri la o altă expoziție digitală realizată la Muzeul Universității din București, Profesorii de la Facultatea de Medicină (Universitatea din București) (1869-1948). Informații, chiar dacă inegale ca volum și calitate, se pot găsi pentru aceste personalități, dar nu este scopul principal al acestei expoziției. Merită precizat că în afara lucrărilor parcurse cu prilejul realizării expoziției pe care am amintit-o anterior, am consultat cu mare folos cartea scrisă de Aurel Ionescu, Străzi din București și numele lor. Personalități ale Bisericii, medici și farmaciști, București, 2014, dar și dicționare de personalități, inclusiv cele dedicate special medicilor și alte instrumente de lucru. Google Maps și vizitele pe teren au fost cele decisive în realizarea expoziției, iar fotografiile și hărțile realizate contribuie la prezentare. Ulterior, pentru documentarea câtorva dintre personalități au fost implicați în acest proiect și studenți de la Facultatea de Istorie și Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.

Am realizat schematic o hartă cu respectivele străzi, în care am punctat întinderea străzii, începutul și sfârșitul său cu numere, pentru identificare facilă. Concentrarea sau perimetrul de străzi a fost împărțită în cinci zone. Zona A este cea din apropierea Grădinii Botanice și Spitalului Universitar, precum și a UMF „Carol Davila”, punctul ei central reprezentându-l chiar Strada Dr. Carol Davila. Zona B este cea a Sfântului Elefterie, și străzilor Lister, Pasteur și Staicovici, având la nord parcurile Eroilor Sanitari și Eroilor, iar la est Arenele BNR. Zona C, este din apropierea Palatului Cotroceni și Universității de Apărare „Carol I”, fiind reprezentată în principal de Bulevardul Profesor Doctor Gheorghe Marinescu și de Strada Doctor Dumitru Bagdasar și Strada Profesor Doctor Francisc Iosif Rainer. Ultimele două străzi sunt parțial în pantă și flanchează Universitatea de Apărare „Carol I”, creând o frumoasă priveliște. La mijloc se află Zona D, zona cu cele mai multe străzi în delimitarea noastră artificială a explorării urbane a Cotroceniului. Punctul central este reprezentat de Parcul Romniceanu și Strada Doctor Grigore Romniceanu, cu o întindere generoasă, și care formează cu Strada Thoma Ionescu, Strada Doctor Joseph Lister (Zona B) și Strada Doctor Carol Davila (Zona A), un perimetru în care se află toate străzile Zonei D. Sunt aici multe străzi care se intersectează și sunt unele dificultăți în corecta lor identificare. În fine, dacă Zona D a fost cea cu cele mai multe străzi, Zona E are cele mai puține. Zona E se află în sudul Cartierului Cotroceni. Elementul ei central este Strada Alexandru Vitzu. Alături de ea, din zonă mai fac parte cinci străzi aproximativ paralele care au o ieșire către Strada Alexandru Vitzu și o alta către Șoseaua Panduri.

Mai departe ne-am concentrat atenția asupra plăcilor de străzi. Ele sunt un subiect în sine, mărturie a timpului în care au fost create și amplasate. Este un dialog interesant între vremurile în care au fost realizate și modul în care oamenii de atunci se raportau la respectivele personalități, căi de comunicații și modul în care înțelegeau menirea unui nume. Pe aceeași stradă pot fi întâlnite diferite moduri de scriere a numelui de stradă: cu „doctor” sau fără în nume, abreviat „dr.” sau nu, cu alte titulaturi mai bogate (precum „G-ral/Gen. [General] Doctor”, „medic și profesor universitar”, „profesor doctor”) și care dezvăluie mai multe despre respectiva personalitate (cu anii de viață sau cu anii de viață și titulaturile amintite), cu diferențe în scrierea numelui și a prenumelui, în ordinea scrierii mai întâi a numelui și apoi a prenumelui sau invers, cu alte variații, inclusiv cromatice, de design sau material de placă, montate din inițiativa unor instituții ale statului sau de locatari, ca să nu mai amintim de amplasarea plăcilor de stradă, realizată în felurite chipuri, de alterarea lor sau de slaba semnalizare. Străzile sunt prezentate în această expoziție prin intermediul plăcilor de stradă, fotografiate în zile de vară, din unghiuri de vedere pe cât a fost posibil de potrivite (nu întotdeauna a fost posibil din cauza automobilelor parcate în felurite chipuri, a vandalizării și a proastei întrețineri).

Despre arhitectura caselor și tramele stradale se pot scrie cu siguranță la fel de multe, precum și despre relația cu mediul înconjurător și cu timpul zilei și al anului când zona este vizitată (altfel se dezvăluie vara, cu totul înverzit și plin de flori sau la lumină artificială, pe timp de noapte, într-un joc de umbre). Zona reflectă și influența timpurilor actuale, cu unele intervenții arhitecturale (să le numim) „interesante”, cu graffiti vandalizator sau cu alte probleme de locuire și administrație a domeniului public. Este o zonă cu spațiu verde bogat, în general liniștită, chiar dacă bulevardele Eroilor Sanitari, Eroilor și Șoseaua Cotroceni o mai întrerup, mai ales în zona nord-vestică.

Vă invităm cu plăcere să vizitați expoziția digitală „Explorare urbană și patrimoniu universitar în Cotroceni” și sperăm ca ea să vă trezească sau să vă reaprindă interesul pentru explorarea urbană și patrimoniul universitar.

Coordonator expoziție și documentare: dr. Valentin Maier.

Documentare: Alexandra Nicoleta Bortoș (contribuții pentru Ernest Juvara, Dimitrie Brândză, Cristea Buicliu, Carol Davila, Leonte Anastasievici, Nicolae Turnescu, Ion Radovici și Ștefan Capșa), Alexandra Dănălache (contribuții despre importanța istorică și urbană a zonei Cotroceni; contribuții pentru Atanasie Demostene, Gheorghe Marinescu, Zaharia Petrescu, Nicolae Paulescu, Dumitru Bagdasar și Francisc Iosif Rainer), Andreea Pălăduță (contribuții pentru Alexandru Vitzu, Mihai Ciucă, Anibal Teohari, Constantin Severeanu, Ion Athanasiu, Ion Ghiulamila, Nicolae Vicol, Thoma Ionescu, Petre Herescu, Frederic Joliot-Curie, Victor Babeș, Mihail Mirinescu, Nicolae Tomescu, Nicolae Manolescu, Mihail Petrini, Dimitrie Drăghiescu, Grigore Romniceanu și Dimitrie Grecescu), Andrei Brebeanu (contribuții despre importanța istorică și urbană a zonei Cotroceni; contribuții pentru Grigore Țăranu, Ioan Nanu-Muscel, Mihail Butoianu, Jean Clunet, Robert Koch, Mihail Obedenaru Gheorghiade, Joseph Lister, Florea Teodorescu, Louis Pasteur, Nicolae D. Staicovici și Panait Iatropol).

Muzeul Universității din București

muzeul.universitatii@unibuc.ro