În anul 1923, la înființarea în cadrul Universității din București, în Facultatea de Farmacie funcționau patru catedre: Catedra de Farmacie Chimică și Galenică, Catedra de Botanică Generală, Catedra de Chimie Analitică și Catedra de Chimie Alimentară.

În aceste catedre își desfășurau activitatea mai multe cadre didactice și personal auxiliar. Activitatea didactică era completată de cea practică, desfășurată în laboratoare. Ele erau deosebit de importante pentru învățământul farmaceutic pentru că știința farmaceutică fără practică nu putea fi învățată.

Iată mai jos catedrele care au funcționat în perioada 1923-1948, și câteva informații privind evoluția lor în acest timp, corpul profesoral care le-a slujit și laboratoarele care erau parte a lor componentă.

Catedra de Farmacie Chimică și Galenică

În anul 1931 a fost redenumită: Catedra de Chimie Farmaceutică. Profesorul titular al catedrei a fost Mihail Georgescu. În cadrul său a funcționat un laborator care a preluat numele catedrei.

Catedra de Botanică Generală

Profesorul titular al catedrei a fost Theodor Solacolu. În această catedră a funcționat și Laboratorul de Botanică Generală, condus tot de Solacolu.

Catedra de Chimie Analitică

Ștefan Minovici a fost profesorul titular al acestei catedre până în anul 1927, când profesorul N. T. Deleanu i-a luat locul. Pentru dotarea Laboratorului de chimie analitică care făcea parte din această catedră, Ștefan Minovici a depus eforturi numeroase pe lângă instituțiile statutului, pentru a le face să înțeleagă importanța unui astfel de laborator (una dintre primele forme ale acestui laborator era o simplă cameră cu dotări minimale).

Catedra de Chimie Alimentară

A funcționat cu această denumire până în 1928, când s-a adoptat una nouă: Catedra de Chimie Biologică și Alimentară. Profesorul titular al catedrei a fost Ion Vintilescu. Activitatea didactică din această catedră a fost completată de Laboratorul de Analiza Alimentelor și Băuturilor. Importanța sa nu se resfrângea doar asupra disciplinei chimie alimentară sau a învățământului farmaceutic, ci avea un rol și asupra siguranței alimentare în țară. Dotările pe care le avea laboratorul nu erau atât de ușor de obținut și ca multe dotări din învățământul acelei perioade, serveau drept avangardă în știința românească și erau folosite în mai multe scopuri. Vezi și rubrica dedicată studenților, acolo unde sunt alte câteva precizări importante referitoare la organizarea practicii farmaceutice.

Nu vom prezenta evoluția an de an a catedrelor de la Facultatea de Farmacie, lăsând acest demers pentru viitor, dar vom mai puncta câteva momente din această evoluție structurală.

● În anul 1933 în componența Facultății de Farmacie existau cinci catedre: Fizică Experimentală (profesor Bogdan Ștefan), Chimie Generală (profesor Alex. Ionescu-Matiu), Chimie Biologică și Alimentară (profesor Ion Vintilescu), Chimie Analitică (profesor N. T. Deleanu), Botanică Generală și Farmaceutică (profesor Th. Solacolu), Chimie Farmaceutică (profesori M. Georgescu și Gh. Pamfil).

● În anul 1938, Facultatea de Farmacie număra 6 catedre (de asemenea este trecut și profesorul titular al catedrei):

Catedra de Chimie Farmaceutică

Gh. Pamfil

Catedra de Botanică Farmaceutică

Th. Solacolu

Catedra de Chimie Generală și Analitică

N. T. Deleanu

Alex. Ionescu-Matiu

Catedra de Chimie Biologică și Alimentară

I. Vintilescu

Catedra de Fizică Experimentală

Șt. Bogdan

Catedra de Farmacognozie și Farmacodinamie

Gh. Niculescu

● În anul 1941 existau cinci catedre în structura Facultății de Farmacie:

Catedra de Chimie Farmaceutică

Pamfil P. Gheorghe

Catedra de Chimie Farmaceutică Organică (1941)

Al. Ionescu-Matiu

Catedra de Chimie Biologică și Alimentară

Ion Vintilescu

Catedra de Botanică Farmaceutică

P. P. Stănescu

Catedra de Farmacognozie și Farmacodinamie

Niculescu G. Gheorghe

Farmacognozia se ocupa de studiul medicamentelor naturale în relație cu chimia farmaceutică, iar farmacodinamia studia efectele medicamentelor asupra omului, cea din urmă fiind parte componentă a farmacologiei, care avea ca obiect și studiul originii, proprietăților fizico-chimice și clasificării medicamentelor..

● Pe lângă toate aceste catedre au existat și mai multe cursuri ținute de conferențiari. De exemplu, în anul 1923 la Facultatea de Farmacie conferențiau următorii:

Mihalovici A.

Dumitrescu Gh.

Ionescu Al.

Bogdan Șt.

Brânză M.

Cercel Al.

Ciugolea George

Iteanu Al.

Ludwig Eug.

Olinescu R.

Spirescu Elena

Puțin mai în detaliu, merită menționate și câteva cursuri pe care acești conferențiari le țineau. Astfel,  Ionescu Alexandru (ulterior și-a adăugat și numele „Matiu”, devenind Ionescu-Matiu), a ținut în 1923 cursul de toxicologie și chimie biologică, iar Bogdan Ștefan, viitorul profesor la Catedra de Fizică Experimentală (cu aplicații în farmaceutică) pe cel de chimie organică „fizicală”.

● Pe de altă parte, pentru că așa cum am văzut aceste catedre aveau și un laborator atașat, exista și un corp auxiliar celui didactic care lucra în aceste laboratoare. Prezentăm exemplul Laboratorului de Chimie Analitică, acolo când la integrarea în Facultatea de Farmacie director era Ștefan Minovici. Astfel, laboratorul avea ca șef de lucrări pe doctorul Constantin Kollo (a făcut parte din corpul didactic al Facultății de Medicină din București redeschisă în decembrie 1917, prima facultate redeschisă după ocuparea Capitalei de germani și aliații lor), iar ca asistenți pe B. Angelescu, N. Georgian și El. Spirescu. Lor li se adăuga și Tr. Nistor cu funcția de preparator.

Schema de personal a Laboratorului de Chimie Analitică rivaliza în interiorul Facultății de Farmacie din 1923, doar cu cea a Laboratorului de Farmacie Chimică și Galenică (director + șef de lucrări + 2 asistenți + 2 preparatori), altfel celelalte laboratoare erau deservite de personal mai puțin.

● În ceea ce privește disciplinele studiate la Facultatea de Farmacie, prezentăm exemplul anului 1924 cu cele prevăzute în funcție de anul de studiu:

Anul I

Botanica farmaceutică și herborizare

Fizica experimentală

Mineralogia

Chimia minerală

Chimia analitică (analiza cantitativă)

Lucrări practice de botanică, chimie minerală, analitică și fizică

Anul II

Chimia analitică (analiza cantitativă)

Chimia organică și fizicală

Farmacia chimică și industrială

Farmacognozia

Lucrări practice de chimie analitică, farmacie chimică și de farmacognozie

Anul III

Farmacia galenică

Chimia alimentară

Toxicologia și chimia biologică

Higiena și parazitologia

Bacteriologia elementară

Deontologia și legislația farmaceutică

Enciclopedia comerțului

Lucrări practice de farmacie galenică, chimie alimentară toxicologie și chimie biologică și de bacteriologie.