Facultatea de Teologie în perioada 1881-1948 - Muzeul Universității din București

Argument

Facultatea de Teologie a început să funcționeze pentru prima dată în 12 noiembrie 1881 după mai multe demersuri, a fost ulterior închisă, din nou redeschisă la 4 noiembrie 1884, și de abia din data de 25 iunie 1890 a primit recunoașterea oficială din partea Statului, fiind inclusă în cadrul Universității din București. Situația s-a menținut până în anul 1948, când, după reforma învățământului realizată sub îndrumarea regimului comunist, învățământul religios din cadrul Universității din București a fost eliminat, el desfășurându-se până în 1989 în cadrul Institutului Teologic.

După căderea regimului comunist, în anul universitar 1991/1992, Institutul Teologic din București s-a transformat în Facultatea de Teologie și și-a reluat activitatea în cadrul Universității din București (în mod similar s-a procedat și la Sibiu și Iași).

În prezent facultatea poartă denumirea: Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” (este unul dintre cele 15 centre de învățământ teologic ortodox din țară). În afara acestei facultăți, învățământul religios de la Universitatea din București este completat de alte două facultăți: Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Facultatea de Teologie Baptistă.

Prin această expoziție digitală ne-am propus să surprindem primele decenii de funcționare a Facultății de Teologie în cadrul Universității din București pentru că este o parte din istoria Universității din București și din istoria universitară românească poate mai puțin cunoscută. Ca și în celelalte expoziții digitale pe care le-am pregătit, precum Profesorii de la Facultatea de Medicină (Universitatea din București) (1869-1948), chiar dacă a fost dedicată doar corpului profesoral, încercăm să aducem contribuții originale atât în ceea ce privește cunoașterea științifică, cât și popularizarea acestor cunoștințe în rândul comunității academice, dar și a publicului interesat. De exemplu, este bine să fie cunoscută multitudinea de cărți publicată de corpul didactic de la Facultatea de Teologie de-a lungul timpului și preocupările aferente, mai ales că ele nu sunt doar din sfera teologiei. De asemenea, prezintă interes disciplinele studiate și organizarea învățământului teologic bucureștean (cel mai important din țară).

La Universitatea din București, prin intermediul Facultății de Teologie și-au desfășurat activitatea diaconi și preoți, episcopi și mitropoliți, mulți constituind o bună parte din elitele religioase românești ale vremii. Ei au format la rândul lor nu doar „(înalte) fețe bisericești” sau desăvârșiți profesori și îndrumători spirituali, ci și personalități veritabile ale culturii românești. Astfel că, și această expoziție are rolul de a contribui la consolidarea imaginii Universității din București ca instituție de formare a elitei țării în variate domenii (avocați, filosofi, filologi, medici, medici veterinari, farmaciști, chimiști, fizicieni, istorici, geografi).

Este acum rândul să cunoaștem nu doar cadrele didactice de la Facultatea de Teologie și scrierile lor, dar și alte informații precum disciplinele care se predau, informații privitoare la studenți, la catedrele care au funcționat de-a lungul timpului și alte detalii interesante care au rolul de a reconstitui o parte de istorie prea puțin cunoscută.

În acest scop, Expoziția digitală Facultatea de Teologie în perioada 1881-1948 a fost împărțită în mai multe secțiuni: „Decani”, „Catedre”, „Discipline”, „Orar”, „Profesori” și „Studenți”. Mai jos se pot consulta câțiva termeni utili în înțelegerea acestei expoziții digitale, dar și o importantă bibliografie, care a stat la baza documentării acestei expoziții (printre care și aproape 60 de pagini de titluri de publicații ale corpului didactic – peste 45 de reprezentanți – spunem noi, o contribuție solidă în sine, la îmbunătățirea istoriei noastre universitare).

Consultarea acestor cărți este cheia îmbunătățirii cunoștințelor noastre care altfel nu vor progresa, dacă vom continua să folosim aceleași surse și nu vom căută altele noi. Ar trebui mai ales să căutăm surse noi în locuri în care nu suntem obișnuiți să le căutăm. Aici revine rolul cercetătorului să găsească sursele și depozitarii lor, să le semnaleze comunității de specialiști, să le folosească în beneficiul lor și al societății în general. De aceea, credem că aceste cărți sunt surse noi (unele dintre ele căzute în uitare și redescoperite sau prea puțin utilizate) cu potențial extraordinar pentru cercetarea științifică sau pentru variate forme de popularizare științifică (aici este necesară și contribuția altor specialiști precum scriitorii, artiștii, specialiștii IT sau muzeografii).

În orice caz, pe tărâmul digital, expoziția este o contribuție care vine să sporească gradul de vizibilitate pe care istoria universitară trebuie să-l aibă și la fel și patrimoniul material și imaterial al Universității din București. Promovarea patrimoniului Muzeului Universității din București în mediul online răspunde provocărilor contemporane în domeniul comunicării muzeale și permite distribuirea informației către categorii largi de vizitatori (din mediul digital) interesați de astfel de subiecte (de exemplu paginile de internet sunt astăzi mult mai vizibile pentru publicul larg decât cărțile dintr-o bibliotecă). În plus, această expoziție digitală este doar o pagină din istoria Facultății de Teologie ce necesită completări, fiind parte a unui subiect mai vast precum învățământul teologic.

***

O mențiune necesară se îndreaptă și asupra fragmentelor din cărți prezentate. În transcrierea lor s-au făcut intervenții minimale, în ideea de a păstra spiritul și atmosfera epocii prin grafie. Selectarea în sine a fragmentelor s-a ghidat după câteva principii: redarea unor pasaje relevante pentru subiectul tratat în carte; expunerea unor excerpte care creionează modul de a gândi al autorului; prezentarea unor noțiuni sau definiții pentru a surprinde nivelul cunoașterii la un anumit moment dat; surprinderea unor informații inedite sau a unor problematici curente anilor respectivi și nu neapărat cu profil teologic, tocmai pentru a ne lărgi orizonturile cognitive.

În documentarea expoziției am consultat numeroase cărți și se cuvine să aducem mulțumiri Bibliotecii Academiei Române (colectivul Sălii Ion Bianu) și Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (colectivul Sălii 3 – „G. Dem. Teodorescu”).

Termeni explicați

Bibliografia