„1. Incapacitatea forțelor de ordine de a duce la bun sfârșit acțiunea de evacuare a Pieței Universității. Această stare de lucrui a fost generată de următorii factori:
a) menținerea la conducerea M.I. a domnului M. Chițac, persoană contestată atât de populație cât și de forțele interne ale ministerului și de cele armate;
b) acțiunea de evacuare a Pieței trebuia urmată imediat de liberalizarea circulației rutiere în zonă;
c) neconcordanța acțiunilor poliției cu cele ale Serviciului Român de Informații. De aici acuzațiile guvernului, în conferința de presă, la adresa organelor de contrainformații care nu au sesizat din vreme conducerea țării asupra mersului evenimentelor în ziua de 13 iunie. De aici concluzia că S.R.I.-ul nu a stăpânit informativ acțiunile întreprinse de forțele rebele din zona centrală a capitalei, cu toate că ofițeri ai acestui organ au fost sesizați printre forțele de ordine în dimineața zilei de 13 iunie;
d) primele rânduri ale dispozitivelor poliției erau formate din elevi ai școlilor militare, lipsiți de experiență și timorați de prezența masivă a populației în zonele apărate de ei.
2. Prezența nefastă a detașamentului de muncitori de la IMGB în zona de operațiuni ale poliției. Trimiși să sprijine forțele de ordine din Piața Universității, grupul de circa 200 muncitori de a IMGB, nu numai că nu au sprijinit poliția ci, dimpotrivă, prin agresarea studenților din Isntitutul de arhitectură, au incitat grupurile prezente în zonă la acte necugetate asupra barajelor fixe și mobile amplasate pe strada Biseria Enei, începutul acțiunilor represive împotriva poliției și, mai târziu asupra instituțiilor devastate cu acest prilej.
3. Pasivitatea populației față de actele de violență ale rebelilor. În fața valului de violențe declanșat de forțele devastatoare o parte a populației s-a retras în apartamente, iar o alta a asistat ca spectatori pasivi la tot ce se întâmplă în jur, încurajând astfel escaladarea acțiunilor, nicidecum reprimând-o.
4. Evacuarea Pieții Universității a fost specail ordonată pentru ziua de 13 iunie. Imediat după 1 iunie surse din cadrul IGP ne-au informat că evacuarea demonstranților din Piața Universității este ordonată pentru zilele de 13-15 iunie. Executarea acțiunii în aceste zile avea drept scop afectarea deschiderii sesiunilor celor două corpuri legislative, Senatul și Adunarea Deputaților, prin tensionarea atmosferei în care acestea să-și desfășoare primele lucrări legislative, Scop care a fost atins.
G. I. Olbojan”.
Sursa: „Zig-zag”, 26-30 iunie 1990, p. 4.
