„Previzibilul s-a confirmat.
Democrația a suferit în România o grea înfrângere.
Minciuna, promisiunea fără acoperire, frica, oportunismul, comoditatea, apolitismul unor însemnate procent dintr-un popor ținut în întuneric politic zeci de ani, au condus Frontul Salvării Naționale la victorie.
O victorie – dar împotriva României, împotriva intereselor poporului, împotriva idealurilor Revoluției.
O primă luptă, pierdută de cei ce au făcut Revoluția – dar nu este pierdut și războiul.
Poate că, după alegeri, parte din opozanți, obosiți, se vor retrage; poate alții, descurajați de rezultatul acestor alegeri, vor renunța; poate alții, încântați de funcții, plimbări prin străinătate și promisiuni, vor prefera opulența.
Este sigur însă că dizidenții adevărați ai regimului ceaușist, cei care în 16-22 Decembrie 1989 s-au aflat în stradă în fața morții, cei ce au redactat Proclamația de la Timișoara, cei care timp de peste o lună de zile în Piața Universității din București au reaprins în noi speranțele în victorie, ziariștii (din presa de partid, independentă ori particulară) care în aceste luni au avut curajul să își facă meseria, adică să scrie adevărul – aceștia vor continua lupta. Ei nu pot fi nici cumpărați, nici intimidați, nici mințiți și nici descurajați.
Revoluția trebuie continuată, organizat și concertat.
Opoziția trebuie să își continue activitatea, într-un cadru unitar și cu o concepție omogenă.
Partidul Socialist Liberal, credincios în continuare idealurilor ce au stat la baza înființării sale și care i-au condus activitatea în aceste luni, lansează următorul apel:
- Partidele ce vor rămâne în opoziție – să renunțe la ambiții (personale sau de partid), la orgolii și la vanități; în acest nou 1946 este nevoie de unitatea deplină a întregii opoziții.
- Mișcări, asociații și organizații nepolitice, dar care se opun totalitarismului – avem nevoie de intrarea lor declarată în politică; până la 20 mai, lupta lor s-a putut desfășura independent de lupta politică; din 20 mai, pentru ca glasurile lor să fie auzite, trebuie să se implice politic.
- Cetățeni, care, fără a fi înscriși în vreun partid politic, luptă pentru libertate, adevăr, dreptate, democrație – dacă vor ca lupta lor să își realizeze scopul, este momentul să adere la acel partid politic de opoziție a cărui platformă-program le pare cea mai realistă și cea mai folositaore țării; din acest moment, simpatizanții pasivi nu ne mai pot ajuta – avem nevoie de militanți activi.
- Ziare de opoziție (independente, particulare sau de partid) – pentru ca poporul să poată afla adevărul trebuie să ne unim eforturile cu toții pentru ca acest adevăr să poată ajunge și acolo unde până acum nu a ajuns decât minciuna.
Am pierdut o luptă, dar nu am pierdut războiul
Iar prima condiție a victoriei, este: «UNITATE!»
Președintele Partidului Socialist-Liberal, NICULAE CERVENI
Purtător de cuvânt, DAN CRISTIAN IONESCU”.
Sursa: „Dreptatea”, 6 iunie 1990, p. 4.