„Astăzi, mă adresez vouă, cei din marile șantiere ale țării, din uzine, tehnicieni de pretutindeni.
Voi sunteți forța României. De dumneavoastră toți, depinde să readucem, în această țară, bogăția și puterea.
Dumneavoastră veți fi, în mod direct, părtași la aceasta. Într-o Românie modernă, sindicatele vor juca un rol hotărâtor.
Aceste este motivul pentru care eu doresc ca sindicatele să fie puternice și independente.
Puternice, astfel încât să poată asigura bunăstarea a milioane de oameni; independente, astfel încât, în mod natural, să devină o veritabilă contraputere în stat.
«Frăția» este un asemenea sindicat.
Primul meu gând este ca fiecare membru de sindicat să devină coproprietar al firmei pentru care lucrează. Această înseamnă că bunăstarea dumneavoastră va fi condiționată de succesul companiei pe care o slujiți.
Este de la sine înțeles că pe măsură ce veți câștiga dumneavoastră mai mult, cu atât va crește puterea de cumpărare a familiilor dumneavoastră și mă refer aici, în mod special, la bunurile de larg consum, de care beneficiază necondiționat cetățenii Europei: autoturisme, îmbrăcăminte, accesorii de interior și, înainte de toate, hrană din belșug.
Va exista un salariu minim ce urmează a fi negociat între stat și sindicatele libere.
Acest salariu minim va fi garantat prin lege.
Eu personal consider că acest salariu minim va trebui să fie de așa natură, încât să poată asigura o existență decentă și înțeleg prin aceasta ca salariul pe două săptămâni de lucru să poată asigura hrana necesară și acoperirea cheltuielilor locative pentru o lună întreagă.
Creșterea anuală a salariului va constitui, ea însăși, subiect de negociere și va fi cel puțin comparabilă cu creșterea prețurilor.
Mai înainte de toate, sunt interesat ca dumneavoastră să aveți cu toții siguranța zilei de mâine.
Pentru cei care, din diverse motive, nu li se poarte asigura un serviciu la nivelul pregătirii pe care o au, se va institui un ajutor de șomaj, reprezentând 75% din salariul lor obișnuit.
Voi face în așa fel ca legile să vă asigure protecția individuală la locurile dumneavoastră de muncă, iar acestea să fie organizate de așa manieră, încât sănătatea și siguranța dumneavoastră personală să nu fie puse în pericol. În aceeași măsură suntem preocupați de organizarea unor facilități pentru petrecerea timpului dumneavoastră liber.
Săptămâna de lucru va avea cinci zile lucrătoare. Se va asigura un concediu plătit de 4-5 săptămâni pe an.
Mă preocupă, în mod special, să creăm asemenea locuri de muncă, încât să putem oferi femeilor șansa de a-și pune în valoare calitățile lor naturale; se va legifera concediul de maternitate plătit, de un an de zile; suntem preocupați în mod special de asanarea și finanțarea sistemului de creșe, anexe marilor întreprinderi, sprijinind în felul acesta coeziunea familiilor.
Cred că este necesar ca toate sindicatele din România să întrețină relații frățești cu sindicatele din alte țări și să profite nemijlocit din experiența lor.
Dacă îmi permiteți să îmi exprim punctul de vedere: eu personal cred că nu putem vorbi despre o victorie a Revoluției Române fără ca sindicatele libere să devină o contraputere în stat.
În ceea ce privește, democrat fiind și luptând pentru democrație de când mă știu, vă asigur că îmi voi dedica întreaga mea energie în sprijinul luptei pe care o duceți dumneavoastră, pentru a ocupa locul ce vi se datorează într-o Românie bogată și liberă”.
Sursa: „Dreptatea”, 9 mai 1990, p. 4.
[Vlad Mihăilă]