„Libertatea trebuie să fie într-un perfect acord cu autoritatea

La deschiderea primei ședințe a Parlamentului liber ales al României, președintele de vârstă al Adunării Deputaților, domnul René-Radu Policrat, membru al Partidului Național Liberal, făcea, prin cuvântul său, un apel de conștiință adresat țării, nu numai parlamentarilor, un îndemn pentru toleranță, bună înțelegere, găsirea unor căi comune pentru instaurarea deplină a libertăților individuale și a celor colective.

«Cu toată prioritatea acordată libertății, aceasta trebuie să fie în desăvârșit acord cu autoritatea, care, la rândul ei, trebuie să se apere de două rele: despotismul, care poate deveni apanajul puterii, și de anarhie, care poate deveni apanajul libertății» – a subliniat dl Policrat. «Suntem chemați» – a relevat vorbitorul – ca, pentru desăvârșirea democrației românești, să ne punem puterea pe bazele legalității, legitimității și autorității!

La puțin timp însă după aplauzele cu care au fost, în fapt, aprobate cuvintele președintelui de vârstă al Adunării Deputaților, aleile ce duceau spre Palatul Parlamentului au fost blocate de o parte din demonstranții din Piața Universității. Apoi, luni, în fața Guvernului, au avut loc, cu «concursul» acelorași «cadre», acte de violență și molestare a reprezentanților ordinii publice, aceștia din urmă încercând, neagresiv, să oprească încercările repetate de pătrundere vandalică în clădirea guvernamentală. Binecunoscuții «golani» au avut probabil aceleași intenții de «dialog» și a doua zi, marți, dar au preferat, în cel din urmă, Televiziunea…

Toată lumea dorește cu adevărat dialogul?

Concomitent cu aceste demonstrații de intimidare a organelor de stat, dar chiar și a opiniei publice care le-a dezaprobat continuu, guvernul și-a concretizat din nou disponibilitatea sa spre un dialog constructiv. De altfel, în ziua de 7 iunie, a fost depus în sediul guvernului, profitându-se de o altă demonstrație neautorizată sau vice-versa! – un memoriu semnat de următoarele organizații: Asociația Studenților Arhitecție, Sindicatul Studenților Academiei de Artă, Studenții Academiei de Muzică, Asociația «21 Decembrie», Asociația «16-21 Decembrie», Liga studenților, Alianța Poporului, Grupul Independent pentru Democrație, Asociația Foștilor Deținuți Politic și «Radio Libertatea 22».

În acest comunicat se spun următoarele: «Protestăm împotriva dezinteresului manifestat de actuala conducere a țării față de persoanele care fac greva foamei în Piața Universității, aflate acum într-o situație critică. Considerăm că prelungirea actualei situații periclitează viața unor oameni care cer dialogul, ca dovadă a instaurării în România a unei democrații reale. Ne asumăm responsabilitatea asigurării unui cadru optim desfășurării acestui dialog (subl. n.). În acest scop, rugăm conducerea țării să desemneze o comisie guvernamentală care să anunțe oficial data și ora la care se consideră de cuviință să aibe loc această întâlnire».

Guvernul se conformează cu promptitudine dorinței greviștilor, pentru că, așa cum rezultă din textul reprodus, cei care fac greva foamei sunt cei care doresc să aibă acest dialog, semnatarii intervenției scrise asumându-și doar responsabilitatea de a asigura un cadru optim pentru desfășurarea acestuia!

La acest dialog, reprezentanții greviștilor foamei din Piața Universității (Dănuț Lungu, Corneliu Puiu, Ovidiu Popilitaru – și din partea grupului de medici care îi asistă, medicul psiholog Alexei Florescu) au prezentat ca drept unică revendicare înființarea unui post privat de televiziune și acordarea unui spațiu zilnic de 30 de minute la TVR până atunci. Reprezentanții guvernului au exprimat disponibilitatea de a înființa posturi private de televiziune, urmând ca persoanele care doresc acest lucru să facă demersurile necesare. De menționat – fapt declarat de altfel de greviști – că nimeni dintre cei în cauză, în afara proclamării publice a acestei dorințe, nu a întreprins nimic oficial, legal, pentru a solicita dreptul de înființare și proprietate pentru un post de televiziune. În momentul când se vor întreprinde astfel de formalități, reprezentanții guvernului s-au angajat să susțină această cerere către cei care, în virtutea unei viitoare legi privitoare la acest domeniu, vor fi învestiți de Parlament cu această competență.

În sensul celor arătate, între reprezentanții guvernului și cei ai greviștilor, s-a încheiat un protocol, aceștia din urmă angajându-se să înceteze greva. În fapt, în legătură cu un viitor demers oficial, reprezentanții greviștilor au primit explicații suplimentare, de ordin tehnic din partea conducerii Ministerului Poștelor și Telecomunicațiilor.

Totodată, trebuie spus că organizațiile susținătoare ale dialogului, precum cele studențești și Grupul Independent pentru Democrație, s-au declarat satisfăcute de rezultatul discuțiilor. O poziție cu totul diferită a avut însă, «Alianța Poporului», și «16-21 Decembrie» care au declarat, de la bun început, că dialogul nu poate avea loc decât cu prezența presei pe toată durata desfășurării sale și transmiterii, în direct, la T.V. De asemenea, reprezentanții acestor două organizații au prezentat o listă de două pagini de cereri cu caracter politic sau legislativ, căzând de acord totuși cu Comisia guvernamentală că aceste revendicări nu sunt de competența guvernului. Cât a durat receptivitatea «petiționarilor» s-a dovedit puțin mai târziu, după cum se știe, prin instigările la violență ale grupului de manifestanți din Piața Victoriei, folosit ca factor de presiune pe toată durata dialogului.

(Din păcate, după întoarcerea lor în Piața Universității, greviștii au transmis o declarație prim care își arată insatisfacția față de Protocolul încheiat cu guvernul, precizând că vor continua greva foamei până la obținerea unei autorizații pentru un post TV).

Cine și pe cine manipulează!

Am trecut în revistă aceste fapte pentru că ele însele, precum și altele petrecute anterior, demonstrează, în opinia noastră, următoarele:

– Greviștii din Piața Universității au dat suficiente dovezi ale gradului lor restrâns de autonomie, astfel încât hotărârile pe care ei le-au luat, în câteva rânduri, au trebuit să fie «validate» (de cele mai multe ori, respinse) de către «sponsorii» lor pentru a deveni definitive! Să ne amintim de felul cum au fost tratate încercările guvernului, prin anumiți reprezentanți, de a dialoga cu greviștii, când aceștia nu apucaseră să primească «mandat» din partea celor care îi «înconjoară»!

– Faptul că, de cele mai multe ori, au fost preferați «purtători de cuvânt» pentru acțiunile greviștilor, că, în timp, a existat un fel de târguială a revendicărilor, demonstrează o anumită manipulare din partea unor grupuri de dominație a pieței, pentru care strada este singura șansă de a exista, incapabile fiind să poarte un dialog rațional, constructiv, care să propună soluții.

Și, apoi, care este dreptul unor organizații declarate «apolitice» să facă cea mai murdară politică, cea a violenței, șantajului și presiunii?

Dezaprobarea, iar în ultima vreme, îngrijorarea cu care opinia publică privește aceste manifestări în total dezacord cu ordinea de drept, evenimentele infracționale grave pe care le tolerează și stimulează spațiul în cauză trebuie să constituie un ultim semnal de alarmă pentru cei investiți cu treburile statului.

Până când să mai prelungim o stare de provizorat al puterii care, oricum, oficial s-a încheiat?

Sorin Stancu”.

Sursa: „Dimineața”, 14 iunie 1990, p. 6.

[Vlad Mihăilă]