„În luna februarie a.c., un grup de cadre militare din unități aparținând Ministerului Apărării Naționale, în contextul instabilității politice existente la acea dată, a solicitat insistent guvernului provizoriu discutarea unui apel conținând 13 puncte.

Deși grupul respectiv era constituit din delegați a 26 unități militare, nereprezentând întreaga armată, guvernul a acceptat dialogul, reținându-se însă atenția delegaților că procesul de democratizare a armatei a început, după cum este cunoscut, imediat după revoluție, prin desființarea vechilor structuri politice (ale fostului partid comunist) din armată.

Existând convingerea că în armată se cer promovate măsuri de democratizare, guvernul a adoptat o atitudine pozitivă și a cerut Ministerului Apărării Naționale să acționeze constructiv, implicându-se totodată în soluționarea unora din problemele discutate.

S-au adoptat măsuri pentru a se stabili adevărul privind rolul armatei în revoluție la Timișoara, au fost trecuți în rezervă 13 din 17 generali reactivați pentru o scurtă perioadă în primele zile după revoluție, în toate unitățile militare s-a analizat poziția cadrelor față de revoluție, a fost numit un nou ministru al apărării naționale, s-au promovat în funcții cadre competente și devotate idealurilor revoluției, se aplică prevederile decretelor-lege, decretelor și hotărârilor valabile și pentru cadrele militare, s-au desființat direcția și birourile de educație patriotică din armată, s-a admis dreptul cadrelor militare la demisie, a fost exclusă posibilitatea de manipulare a armatei în rezolvarea diferendelor dintre formațiuni și partide politice, s-a cerut partidelor politice să-și precizeze poziția față de armată și problemele apărării naționale, s-a desființat flotila de aviație care a deservit fosta dictatură. Parlamentul nou ales urmează a se pronunța asupra cadrului organizatoric menit să adopte decizii privind apărarea națională.

Încălcând norme ale legislației țării și prevederi ale regulamentelor militare, o parte din ofițerii participanți la întâlnirea din februarie a.c. s-au constituit ulterior într-un grup de acțiune autointitulat «Comitetul de acțiune pentru democratizarea armatei» și abuzând de asigurările date că nu vor suporta repercusiuni din partea întregii ierarhii militare a Ministerului Apărării Naționale, ca urmare a prezenței lor la dialog, au desfășurat activități și și-au arogat dreptul de a acționa în numele armatei, dând publicității comunicate referitoare la probleme ale instituției militare pentru care nu au nici competență, și nici mandat.

În acest context se înscrie și comunicatul dat publicității la 5 iunie 1990 care conține o serie de inexactități, precum și ingerințe în probleme de competența Ministerului de Interne și a altor factori.

Astfel de activități pot genera confuzii, subminează idealurile democrației, sunt menite să destabilizeze armata și să dezorienteze opinia publică. Ele au determinat reacții de dezaprobare din partea armatei, a Consiliului Militar Superior al Ministerului Apărării Naționale și Consiliului Superior de Conducere al Ministerului de Interne, precum și a cetățenilor ce adoptă o atitudine responsabilă față de armată.

Față de această situație, guvernul cere Ministerului Apărării Naționale să adopte măsuri corespunzătoare pentru încetarea activității «Comitetului» menționat, iar problemele ce privesc democratizarea armatei să se rezolve în concordanță cu legile României și regulamentele militare, cu participarea responsabilă a întregului personal al armatei, pe principiul de bază al acesteia de exercitare a comenzii unice pe scara întregii ierarhii militare.

Prim-ministru

Petre Roman

București,

14 iunie 1990”.

Sursa: „Adevărul”, 14 iunie 1990, p. 1.

[Vlad Mihăilă]