„Premierul român, Petre Roman, apreciat drept stranii unele comentarii apărute în presa străină în legătură cu evenimentele petrecute la București, în zilele de 13-14 iunie.

Vorbind la o conferință de presă, organizata vineri după-amiază la sediul Guvernului, în fața a peste 200 de ziariști români și străini, el a precizat că aceste comentarii au mers până la acuzarea autorităților române de a fi întreprins un program de tip fascist împotriva opoziției. După părerea noastră, situația se prezintă exact invers – a spus Petre Roman. S-a constata cu durere că în unele comentarii ale presei străine, comunicatele președintelui și ale guvernului nici măcar nu au fost menționate, deși acestea conțineau nu numai aprecieri. Ci și elemente și informații concrete. El a opinat, în acest context, că ignorarea luărilor de poziție oficiale este tot atât de periculoasă ca și luarea în considerare a unor surse orale neverificate, care convin însă intereselor unor cercuri politice. Premierul a mărturisit că scopul conferinței de presă este tocmai lămurirea lucrurilor față de poziția partizană manifestată de o anumită parte a presei străine.

Asumându-și întreaga răspundere pentru evenimente, primul ministru Roman a apelat la profesionalismul ziariștilor, cu dorința reașezării informațiilor într-o matcă a adevărului relevând, în încheierea scurtei sale declarații introductive, că nu are nici un motiv de a furniza informații parțiale sau incomplete.

Despre desfășurarea evenimentelor

Răspunzând la o întrebare a unui ziarist străin, primul ministru, Petre Roman a arătat că locurile în care s-au desfășurat evenimentele dramatice din cursul zilei de 13 iunie și al nopții de 13-14 iunie au fost precizate în Comunicatul președintelui țării. Evenimentele au fost declanșate la Biserica Enei, în spatele Institutului de Arhitectură, unde, la ora 17,00, a început asaltul organizat al bandelor extremiste asupra forțelor poliției, folosind pietre, apoi sticle incendiare și, în atacuri directe, arme albe. La retragerea polițiștilor, bandele au dat foc automobilelor Poliției, îndreptându-se spre sediul Poliției, care a fost atacată cu pietre și sticle incendiare. În aceste sticle – de forme diferite – se afla benzină și capse, ceea ce amplifica puterea lor explozivă. Clădirea a fost incendiată și devastata într-o manieră nemaipomenită în România, de cel puțin 40-50 de ani. Apoi s-au îndreptat spre clădirea Ministerului de Interne, unde, mai întâi, au incendiat Serviciul de Informații. În Ministerul de Interne n-au reușit să pătrundă. În schimb, au pătruns forțe miliare, este adevărat târziu, pe la 2-2,30 noaptea, care au reușit să bareze atacul bandelor extremiste. În legătură cu focurile trase în acest timp, cei din Ministerul de Interne, care nu primiseră ordin să tragă, deși erau în pericol vizibil, au lansat doar salve de avertizare. În schimb, cei din afară au folosit acest pretext pentru a trage direct în clădirea Ministerului de Interne, cu arme sustrase din sediul Poliției.

«Mod de acțiune de tip legionar»

N-ar fi pe deplin corect să afirm că a fost un complot organizat de o anumită forță politică – a mărturisit primul ministru, referindu-se la atacurile întreprinse de forțele extremiste în zilele de 13-14 iunie. Dar pot afirma în mod categoric – a adăugat el – că bandele erau organizate după un program clar și dinainte stabilit. Ele au atacat puncte-cheie, de unde au luat arme. Modul lor de acțiune dovedește clar că era unul organizat – a mai spus Petre Roman, citându-l pe președintele Iliescu. Cine a văzut cum au acționat legionarii în 1941 a recunoscut acest tip de acțiune.

Sperăm – a mai relevat Petre Roman – să punem în evidență și cine au fost inițiatorii acțiunii. Dar e limpede că ea nu putea fi decât organizată. Acțiunea Poliției din dimineața de 13 iunie le-a luat-o înainte organizatorilor agresiunii, care, fiind devansați, au fost obligați să-și pună în aplicare planul în mod precipitat, a fost de părere primul ministru. În ceea ce privește componența bandelor, ea a reprezentat, în opinia guvernului, în mod evident, pleava societății, care s-a asociat, în mod natural, cu inspiratorii acțiunii, pe care ordinea legală ar fi eliminat-o, odată cu această pătură parazitară. Ambele categorii aveau, în mod firesc, aceleași interese – a mai precizat Petre Roman.

În legătură cu prezența minerilor în București

În legătură cu prezența minerilor în Capitală, primul ministru, Petre Roman a făcut precizarea: minerii au venit cu de la sine putere, n-au fost chemați de guvern. Au venit, de altfel, foarte mulți cetățeni în Piața Victoriei. Reacția lor era previzibilă, deoarece la Televiziune s-a văzut barbaria de pe străzi, ceea ce le-a arătat că escaladarea violențelor atinsese culmea.

În Piața Victoriei li s-a cerut să meargă în Piața Universității și să rămână acolo pentru a asigura liniștea și curățarea zonei, având în vedere că forțele Poliției erau slăbite. Minerii s-au amplasat în Piața Universității. Ulterior, ei au inițiat și acțiuni care țin numai de ordinea publică. Am încercat să-i oprim să opereze de sine stătător și, în general, am reușit. Au fost și cazuri când s-a acționat necontrolat, când cetățeni au fost molestați fără motiv. Declarăm că acest lucru nu a fost corect. Minerii au fost cazați în doua mari săli de sport, unde li s-a dat hrană și apă. Ei înșiși au cerut să nu li se dea băuturi alcoolice, nici măcar bere.

În acest moment (ora 16,00) a început retragerea minerilor din Capitală și sperăm că până la sfârșitul serii să părăsească Bucureștiul. Venirea lor în capitala țării era legată, în mod justificat, de situația creată, urmărită pe ecranele de televiziune. Au venit mulți mineri, care au calitatea de a se manifesta în mod unitar, în grupuri, dând senzația uneia numite opoziții.

Despre activitatea minerilor la București

Insistând asupra acestui subiect, în urma unor întrebări care vădeau, în opinia sa, o lipsă de minimă informare din surse oficiale românești. Petre Roman a mai arătat  la conferința sa de presă de vineri, următoarele: nu am spus că nu avem controlul asupra activităților minerilor. Am spus doar că am reușit în mare măsură să împiedicăm acțiunile lor independente. Am încercat să-i orientăm astfel, încât activitatea lor să nu se suprapună peste cea a altora.

«Democrația înaintează»

La întrebarea «Cine controlează țara», pusă de un ziarist străin, Petre Roman a spus că nu poate răspunde decât cu un zâmbet pe buze. În pofida unor greutăți – și-a motiva lela cest gest – procesul de democratizare a României înaintează: au avut loc alegeri libere, s-a constituit parlamentul. În ceea ce privește evenimentele din 13-14 iunie, Petre Roman a apreciat că printre ele s-a încercat să se provoace dezechilibru, teroare, panică., dar fără sorți de izbândă. Nu văd cum – a spus Petre Roman – o bandă organizată ce pătrunde în sediul Televiziunii nu ar fi fost oprită, în orice țară democratică, prin orice mijloace.

Despre intervenția Poliției

Există unele informații privind organizarea în secret de acțiuni de destabilizare, gândite ca acțiuni violente. În perioada ocupării Pieței Universității au fost implicate, din păcate, multe asociații politice, care, inițial, au desfășurat acțiuni politice în cadrul legitimității democratice. În timp, s-a constatat degradarea situației din Piața Universității și transformarea ei într-un focar de infecție politică și chiar din punct de vedere sanitar. În acele momente multe forțe ostile au încercat să se organizeze fără nici un fel de opreliști. Referitor la modul de intervenție a Poliției, premierul a arătat, fără să scuze sau să aducă circumstanțe atenuante, că altele sunt mijloacele folosite de Poliție într-un stat democratic. Nimeni nu s-a așteptat la o asemenea violență a acestor bande.

Schimbarea ministrului de Interne este legată și de schimbările ce urmează să aibă loc pentru a reflecta compoziția guvernului după alegerile de la 20 mai. Am făcut schimbarea după acest moment dificil, pentru a da posibilitatea să se facă de pe acum reașezările și modificările necesare în acest minister. Domnul Ursu, este, după formație, gândire și opinii, un om chemat prin vârsta sa, să așeze Poliția în rândul instituțiilor profesionale de acest fel.

Despre atașamentul guvernului la ideea de democrație

Nu a avut loc nici nu fel de agresiune la adresa domnului Rațiu și, cu atât mai puțin a d-lui Câmpeanu, a spus Petre Roman. Dumnealor s-au considerat la un moment dat în pericol pentru că minerii și-au manifestat vehement atitudinea față de P.N.L. și P.N.Ț.-c.d.

Aceasta este o opțiune a lor, politică, pe care nu o discut – a arătat Petre Roman, care a reafirmat în acest context, la conferința sa de presă de vineri, atașamentul total al guvernului la ideea de democrație cu tot ce implică aceasta pe planul libertății. El i-a îndemnat pe ziariști să ia legătura cu dl. Rațiu, pentru a se convinge dacă a fost agresat. Considerându-se în pericol, dl. Rațiu a venit la guvern, i-am asigurat paza, după care s-a întors la domiciliu – a relatat Petre Roman. În ce privește răvășirea documentelor sale, liderii minerilor au declarat categoric că nu sunt implicați în nici un fel în cele petrecute la domiciliul celor doi oameni politici și nici în evenimentele de la Institutul de Arhitectură. În legătură cu obiecte ale minerilor – instrumente, cizme, care s-au găsit la acest institut, considerate dovezi ale devastării lui de către mineri, primul ministru a opinat că aceștia nu aveau motive să fie speriați și, prin urmare, aceste obiecte ar fi false dovezi.

Despre dialogul cu manifestanții din Piața Universității

Dialogul început la 11 iunie – a spus premierul Roman în timpul conferinței de presă – a fost un dialog cu greviștii și el s-a desfășurat bine, Li s-a explicat că guvernul este pentru crearea unui număr mai mare de posturi de televiziune. Nu s-a desfășurat, însă, un dialog cu organizațiile politice reprezentate în Piața Universității. La 12 iunie acestea au dat un ultimatum guvernului. Motivul concret al intervenției Poliției în această piață a fost comunicatul Procuraturii, care a constituit temeiul legal al acțiunii Poliției.

Despre apariția «României libere»

Nu suntem de acord – a spus primul ministru – cu împiedicarea apariției vreunei publicații, chiar dacă aceasta a fost instigatoare prin ceea ce a scris. Evident, ne-ar trebui o lege a presei, care deocamdată lipsește. În cazul ziarului «România liberă», tipografii au cerut inserarea unui anunț în acest ziar care urmează să-și reia activitatea, ținând însă seama și de opiniile sindicatului ziariștilor.

Primul ministru despre starea Poliției

Forțele de Poliție în România sunt foarte puțin numeroase – a mai spus Petre Roman. El și-a argumentat aprecierea prin faptul că, raportat la numărul populației, numărul polițiștilor este mai mic decât in orice capitală europeană. Poliția este slabă și prost antrenată – a mai spus el, dezvăluind, totodată, și faptul că în zona Ministerului de Interne armata a acționat cu întârziere în noaptea de 13-14 iunie, din lipsa unei conlucrări pe informație între cele două departamente, fapt regretabil. Totuși, parașutiștii și poliția militară au intervenit – a spus el.

«Situația în țară este stabilă»

Răspunzând la o întrebare care cita ziarele locale din Miercurea Ciuc, după care la sediile Poliției ar fi avut loc ciocniri cu grupe de huligani, Petre Roman a arătat că s-a petrecut un lucru inadmisibil: sub presiunea a 500-800 de manifestanți, Poliția a fost nevoită să afișeze inscripții în limba maghiară, dar acestea s-au petrecut fără ciocniri.

În general, situația în țară e absolut stabilă: nu s-au semnalat din provincie evenimente deosebite – a spus Petre Roman în încheierea conferinței sale de presă.

După ROMPRES”.

Sursa: „Azi”, 17 iunie 1990, p. 1, 3.

[Vlad Mihăilă]