,,Apariția la Universitate a doamnei Doina Corna a fost marcată printr-o demonstrație spontană de simpatie. O parte dintre manifestanții aflați în Piață s-au deplasat spre intrarea Facultății de Filologie dornici să o întâlnească o clipă mai devreme pe cea care dintr-un erou național al luptei împotriva dictaturii comuniste a fost transformată de propaganda neocomuniștilor într-un «dușman al poporului». Și s-au găsit din păcate destui naivi, ca să nu-i numim altfel, care au început să creadă ceea ce minți întunecate au afirmat despre ea.

Sus, în încăperea rezervată interviurilor, doamna Doina Cornea ne oferă primele declarații: «Aceste manifestații sunt foarte utile pentru că îi vor face pe foarte mulți să se gândească la situația în care ne aflăm. Vor fi tot mai mulți cei care își vor da seama de ce se întamplă. Nu trebuie să așteptăm însă rezultatele imediate».

Doamna Doina Cornea iese apoi în balconul Universității și este întâmplinată de zecile de mii de manifestanți cu urarea «Bine ați venit!» scandată într-un glas. «Vă mulțumesc din suflet pentru căldura cu care m-ați primit», răspunde domnia sa. «Vă mulțumesc, și nu în ultimul rând, pentru gestul pe care îl faceți, de a apăra în continuare acel miracol care a avut loc și care e înfăptuit de dumneavoastră, acest miracol care n-a  avut nimic în comun cu ceea ce am văzut că se instaurează ulterior în țara noastra. Dumneavoastră, în zilele de 21-22, și cei de la Timișoara, în zilele de 16-22 decembrie, ați spus clar că nu mai vreți niciun fel de comunism în țara noastră cu orice față s-ar prezenta el. De aceea eu vă mulțumesc că apărați libertatea prin prezența dumneavoastră aici». După ce a citit o declarație semnată de un grup de militanți pentru democratizarea reală a țării, doamna Doina Cornea a adresat un apel tuturor celor aflați în Piața Universității dar și tuturor românilor care nu mai doresc comunism în această țară și care sunt conștienți de pericolul reintarurării lui sub o formă deghizată în România: «Să încercăm să continuăm să trăim în adevăr și să rămânem curați în conștiințele noastre. Fără această puritate nu avem șanse de victorie. Numai un om curat poate să distingă adevărul de minciună. Numai un om curat are curajul de a-și duce la îndeplinire ceea ce știe că e bine, frumos și adevărat. Niciodată să nu lăsăm ca în sufletul nostru să intre ură. Avem adversari, dar nu avem oameni pe care să-i urâm. Adversarii nu trebuie urâți. Cu ei trebuie să te porți în așa fel încât să reușești să-i convingi».

Doamna Cornea a acceptat în cele din urmă să ofere un scurt interviu ziarului nostru.

P.G.: «Credeți că tinerii, și numai ei, care manifestează aici de atâtea zile și nopți fără întrerupere pentru libertatea și deminitatea tuturor românilor, pentru eliminarea definitivă a oricărei forme de comunism din societatea noastră, bucureștenii, timișorenii, constănțenii, brașovenii, sibienii, ieșenii, clujenii care au ieșit în stradă în aceste zile, pot fi considerați reprezentativi în doleanțele lor pentru idealurile revoluției începută în decembrie 1989?»

D.C.: «E ceva eroic în ceea ce se întamplă acum. Ei sunt desiguri reprezentativi pentru aceste idealuri și pentru o bună parte din popor. Din păcate, Televiziunea a manipulat foarte mult conștiințele oamenilor. Oamenii sunt copleșiți de griji, iar viața lor se desfășoară sub semnul aceleași nerezolvate probleme existențiale. Vin acasă obosiți de la serviciu, deschid televizorul, iar ochii loc impregnați de vechile lozinci comuniste văd ceea ce văd și nu fac decât să accepte totul ca fiind real trebuie să fii cu adevărat pregătit în domeniu, să ai capacitatea și dipoziția sufletească de a exercita o anumită formă de analiza ca să iți dai seama ca Televiziunea e manipulata prin imagine. Manipularea prin imagine e mai cumplită decât cea prin cuvânt, ea este cu mult mai eficientă și prin asta cu atât mai condamnabilă».

P.G.: «Credeți în actuala conjunctură în care ne găsim cu trei candidați la președinție contestați aparent în egală măsură, deși cu argumente ce diferă ca logică și moralitate, considerați că România ar putea supraviețui politic și economic pâna la adoptarea Constituției fără un președinte?»

D.C.: «În fond, un președinte nu are o importanță atât de mare. Parlamentul este locul în care se iau marile decizii. Amânarea alegerilor s-ar impune tocmai pentru a-i cunoaște mai bine pe cei care îi vom investi cu încrederea noastră ca să ne reprezinte în acest important for democratic și legislativ al țării».

Stând de vorbă cu această mare doamna a Revoluției noastre, pentru ea începută cu mult înaintea evenimentelor din decembrie, îmi vine tot mai greu să-i înțeleg pe cei care acceptă să o denigreze cât și pe cei care preiau fără discernământ și susțin aceste denigrări. Este însă un lucru neîndoios că o dictatură ca cea din care abia ne-am eliberat nu putea junge la «apogeul» pe care l-ar atinge dacă nu s-ar fi sprijinit pe lipsa de morală a celor gata să afirme orice li se sugerează să afirme dar și pe naivitatea tuturor celor predispuși să creadă tot ce li se spune. Ceea ce se întmplă acum în Piața Universității e tocmai o lecție de democrație și de cultură politică de la care foarte mulți dintre noi nu ar trebui să absenteze.

Paul Gheorghiu”.

Sursa: „România liberă”, 11 mai 1990, p. 2.

[Anca Aldescu]