„Convorbire cu doamna Doina Cornea –

Doamna Doina Cornea a revenit recent în țară. După un turneu care a cuprins Copenhaga, Montreal și Washington.

La Copenhaga a participat la conferința (neguvernamentală) pentru drepturile omului în cadrul C.S.C.E. (7-11 Iunie). A asistat apoi, alături de alte personalități culturale românești, deopotrivă din țară și din exil, la Congresul Academiei Româno-Americane de la Montreal, între 14-18 iunie a.c. La Washington a avut întâlniri cu senatori americani și membri ai Camerei reprezentanților.

Pretutindeni a explicat situația reală din țară și a solicitat sprijinul. «Avem nevoie să fim ajutați, pentru că democrația în România este în mare pericol», declară Doina Cornea la o Conferință de Presă la Washington.

Am întâlnit-o în mulțime pe peronul Gării de Nord, în seara zilei de 23 iunie, în timp ce se pregătea să plece spre Cluj. Din noianul de întrebări care mă frământaseră în toată această perioadă, nu mi-a venit în minte decât una: «Ce credeți despre tineri, despre studenții din București și despre impactul pe care recentele evenimente l-au avut asupra lor?»

«Tinerii au fost foarte loviți de guvern, de domnul Iliescu care a recurs la acest act barbar. Dacă voia ordine, dacă credea că tineretul acela a greșit – dar, bineînțeles, n-a greșit – trebuia întâi să dialogheze cu ei. Tinerii aceia din Piața Universității, pe care i-am cunoscut și eu, erau exact aceia care ne-au adus libertatea într-o săptămână de decembrie. Ei se simțeau frustrați».

Am intervenit cu o precizare dureroasă: cererile de azil politic în Occident au crescut exponențial în ultimele zile.

«Mă doare foarte mult faptul că tinerii vor să plece chiar acum. Au fost victime, au fost răniți și sunt supuși în continuare unor mari nedreptăți. Lupta nu este ușoară, mai ales când te afli în fața unui aparat atât de organizat, cum este securitatea pe care se bazează domnul Iliescu. Știu că și o parte din populație a aderat, dar eu nu-i condamn pe acești mineri (aceia care sunt într-adevăr mineri). Ei au fost manipulați și nu și-au dat seama ce fac. Li s-au spus niște lucruri neadevărate și atunci, ei, cum să judece corect situația?!

De aceea tinerii trebuie să rămână prezenți în țară și să participe în mișcarea de democratizare, să intre în partide, să lupte organizat, cu orice risc, cu orice forțe. Bineînțeles rolul nostru, al intelectualilor este să-i apărăm. Trebuie să scriem în presă (în presa liberă n.r.) cât de mult. Să explicăm oamenilor situația reală, ca poporul român să înțeleagă că trece prin a doua dramă în momentul de față. Acest guvern nu duce țara spre democrație, ci dimpotrivă o îndreaptă spre o dictatură care deja a luat aspecte mai cumplite decât dictatura lui Ceaușescu, în sensul că aici, acum, a început să domnească arbitrariul, absurdul. Nu văd precedente în istoria modernă a Europei pentru asemenea manifestări de violență și teroare. Tot ceea ce s-a întâmplat în 13-15 iunie la București, îmi aduce aminte de raidurile pe care le efectuau (dirijați firește și ei) SS-iștii care intrau în casele unor oameni nevinovați, bătând, ucigând și devastând după bunul plac.

Să devasteze Instituții de Cultură ca Universitatea, Arhitectura, bibliotecile lor, este cel mai grav act de vandalism care se poate imagina».

Și am adaugă noi, este pentru a doua oară când biblioteci inestimabile intră în scenariu.

Doamna Cornea a încheiat declarându-ne: «Am spus-o deja și pot s-o repet că asemenea cazuri sunt pasibile de a fi deferite tribunalului». Indignarea nu reușise să-i ascundă de tot nota de speranță din voce.

DOINA BÂSCĂˮ.

Sursa: „Dreptatea”, 27 iunie 1990, p. 1.

[Vlad Dan Ardelean]