„Așa cum am informat pe cititorii noștri ier domnul Dumitru Dincă a fost arestat în jurul orei 10 în fața Teatrului Național.
După arestarea sa mitingul de protest prin care se cerea abolirea decretului 473/1976 privind subordonarea T.V.R. față de președintele țării, precum și adoptarea punctului 8 din Proclamația de la Timișoara s-a transformat într-un protest împotriva acestui act samavolnic al organelor de opresiune. A fost blocată intersecția Universității. Pe parcurs s-au alăturat mii și mii de bucureșteni. Au fost aduse noi forțe polițienești retrase însă din fața manifestanților care nu s-au lăsat intimidați. În jurul orei 16 se aflau în piață mii de oameni hotărâți să lupte pentru eliberarea lui Dumitru Dincă. Guvernanții au cedat în jurul orei 17, când domnul Dincă a fost adus de cei ce-l deținuseră până atunci: Polițiștii de la sectorul 1. Domnul colonel Petre, comandantul sectorului de poliție a declarat că de fapt a fost vorba de o «invitație» la poliție în vederea consemnării unei declarații.
Domnul Dincă s-a adresat mulțumii mulțumind pentru actul de solidaritate cu cauza pe care o apără. Domnia sa a spus că nu a fost supus nici unui fel de presiuni din partea poliției pe durata detenției. Mitingul a continuat. Demonstranții au cerut din nou o televiziune liberă, interzicerea candidaturilor foștilor activ iști ai P.C.R. la alegerile din mai, precum și supunerea legislației sindicale preconizate de guvern, unei dezbateri publice.
Șerban POPA
P.S. Actualitățile de la ora 23 au consemnat o nouă încercare de mistificare din partea poliției. Aceeași tipică scoatere din context a demonstrației și plasarea ei în sfera infracționalismului. Au fost inventate pretexte absurde privind imposibilitatea poliției de a face față fenomenului infracțional. S-a vorbit de spargeri, tâlhării și violuri, că au fost profanate (?) trivialități. Cine se referă la asemenea acte? Tocmai acei care se pregătesc să elibereze peste câteva zile din închisori delincvenți deosebit de periculoși. Și aceasta ca urmare a unor grației decretate de guvern. Câte despre evocarea dificultăților de trafic și greutatea aprovizionării în centrul orașului, aceasta nu este altceva decât o manevră grosolană de a învrăjbi populația Capitalei, manevră tipic comunistă. Despre arestări abuzive, și acte de violență și de diversiune comise de provocatorii F.S.N.-iști nici un cuvânt. Ca de obicei! Așteptăm cu interes dezvăluirile din dosarele securității din care vom afla că Dumitru Dincă a fost colaborator personal al gauleiterului Poloniei în perioada 1942-1944 când s-a ocupat de repararea cuptoarelor de la Auschwitz, că apoi a fugit în Argentina cu ajutorul Mafiei italiene fiind nepot de frate al lui Al Capone, iar în prezent este de fapt rezident C.I.A. ca reprezentant personal al generalului Pacepa”.
Sursa: „Dreptatea”, 25 aprilie 1990, p. 4.
[Vlad Mihăilă]
