„La solicitările multor alegători, prezentăm amănunte despre buletinele de vot şi modalitatea practică de votare.
Buletinele de vot pentru Parlament (Adunarea Deputaţilor şi Senat) vor fi diferite sub aspectul conţinutului (al candidaţilor propuşi de fiecare formaţiune politică), de la o circumscripţie electorală la alta, adică de la judeţ la judeţ, în timp ce buletinele de vot pentru preşedintele României sunt unice pe ţară. Acestea au înscrise numele celor trei candidaţi în ordinea stabilită de tragerea la sorţi.
Textul primei file a buletinului pentru preşedintele României este: în partea superioară, la mijlocul paginii, scris cu litere mari, «ROMÂNIA»; dedesubt se află scris «BULETIN DE VOT PENTRU ALEGEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI», iar mai jos este trecută data alegerilor. În partea inferioară a filei se află numărul circumscripţiei electorale în care se face votarea; în sfârşit, în josul paginii, este trecută cifra «1», corespunzătoare numerotării paginilor.
Fila 2 cuprinde în jumătatea stângă trei căsuţe, fiecare purtând numele unui candidat, formaţiunea politică ce l-a propus şi semnul electoral al acesteia. Conform tragerii la sorţi ordinea înscrierii candidaturilor este următoarea: Iliescu Ion, Câmpeanu Radu, Raţiu Ion.
Jumătatea dreaptă a paginii şi întreaga pagină a treia sunt albe.
Ca mărime, buletinele de vot au toate aceeaşi dimensiune: 20 cm/26 cm (de lăţimea unui caiet studenţesc, dar mai reduse ca înălţime). Coperţile buletinelor vor purta în partea stîngă, pentru identificarea mai rapidă a acestora, însemnele «P» la buletinul de vot pentru preşedintele României, «S” la buletinul de vot pentru Senat şi «D» la buletinul de vot pentru Adunarea Deputaţilor. Aceste litere distinctive se pot observa în imaginile alăturate indicate prin săgeată.
Alegătorul va aplica ştampila de vot în patrulaterul cu numele candidatului preferat. Aplicarea mai multor ştampile pe un buletin de vot duce la anularea votului.
Pagina a patra, tot albă, are menirea de a proteja secretul votului, pe ea aflându-se aplicată o ştampilă de control.
După ce va vota, alegătorul va îndoi buletinul în aşa fel încât pagina albă ce poartă ştampila de control să rămână la vedere. Neplierea corespunzătoare a buletinului, dacă prin aceasta se poate distinge opţiunea electorală, duce şi ea la anularea votului. Preşedintele secţiei de votare poate înmâna o singură dată un alt buletin de vot alegătorului, făcând menţiunea despre acest fapt într-un proces verbal.
Corina DRĂGOTESCU”.
Sursa: „Adevărul”, 13 mai 1990, p. 2.
[Vasile Grigore]
