„Comunicatul biroului de presă al Frontului Salvării Naționale, difuzat la televiziune în ziua de 23 mai, comite, cu rea intenție, într-o modalitate proprie, eroarea de a identifica opoziția cu un singur partid și un partid cu un articol de presă. Oamenii de bine ai țării, într-o proporție covârșitoare, desigur, sunt chemați să condamne. Practic, poporul român este chemat să condamne. Este prima chemare a Frontului după victoria în alegeri. Sub pretextul dezavuării unei intervenții publicistice, pe care la rândul nostru o dezavuăm, majoritatea politică este instigată, în termeni globali și echivoci, la o tentativă de genocid moral, împotriva opoziției minoritare în ansamblu. Radioteleviziunea se confundă cu interesele Frontului și difuzează fără discernământ scrisori și moțiuni care pun la stâlpul infamiei un vinovat neindividualizat, stârnesc ură și vrajbă, sporesc confuzia generală. Este evidentă, în aceste condiții, încercarea de a supralicita prin forță victoria totală în alegeri și de a redimension, unilateral, viitorul democratic al țării. Opiniile, chiar șocante și naive, aparțin exclusiv autorilor și fac parte fatalmente din peisajul vieții publice: ele nu pot constitui în nici un caz ținta unor campanii organizate, dirijate și orientate la scară națională. Aneantizarea adversarilor politici prin campanii populare a premers, nu o dată, începutul dictaturii unui partid. Ca organ de presă, ne simțim amenințați de instigarea spiritului gregar împotriva a tot ce reprezintă opinie separată, independentă. Prin menire și asumarea răspunderii profesionale, suntem de partea adevărului și adevărul nu de puține ori s-a aflat în opoziție. Protestăm deopotrivă împotriva exceselor subversive ale dreptei, cât și a valului de reprimare psihică și morală inițiat și întreținut de forța politică majoritară împotriva oricărei opinii care nu se aliniază ei în limbaj și gândire.

Expres”.

Sursa: „Expres”, nr. 18, mai 1990, p. 1.