„Evenimentele din România continuă să suscite un mare interes pe plan internațional. Diverse organizații și personalități politice își exprimă poziția față de cele petrecute la București. Înregistrăm, în continuare, alături de poziții corecte, arătând o firească preocupare izvorâtă din dorința de a vedea dezvoltându-se procesul de democratizare din țara noastră și atitudine deosebit de critice la adresa autorităților. Unele din aceste declarații trădează o totală lipsă de bună-credință în analizarea evenimentelor în complexitatea lor. Sunt trecut astfel cu vederea actele de vandalism. Se ignorează faptul că organizatorii tulburărilor urmăreau să răstoarne puterea politică legitimată recent la urne.

Austria urmărește «cu cea mai mare îngrijorare» evoluția situației din România – se afirmă într-un comunicat al Ministerului de Externe. Recurgerea la violență pentru a împiedica manifestații, restricțiile impuse libertății presei și intimidarea mișcărilor de opoziție «vor face mai dificilă integrarea României în comunitatea statelor europene» – se spune în comunicat. Austria lansează un «apel la nonviolență și respectarea principiilor democratice» și invită conducătorii țării «să reia cât mai grabnic dialogul politic». Uniunea sindicatelor austriece (UeGB) a protestat împotriva «reprimării prin forță a manifestațiilor opoziției». Ministrul de externe al Belgiei, Mark Eyskens, a luat act «cu indignare» de evenimentele survenite la București și «de reprimarea brutală a manifestanților» – a declarat purtătorul de cuvânt.

Confederația Internațională a Sindicatelor Libere (CISL) și Federația Internațională a Minerilor (FIM) au cerut explicații sindicatului minerilor români în privința participării minerilor la reprimarea manifestanților din București. CISL se declară «extrem de îngrijorată de participarea muncitorilor, în special a minerilor la actele de reprimare patronate de guvernul român», într-o telegramă adresată sindicatului minerilor. (AFP).

Într-un interviu acordat postului de radio BBC, fostul suveran al României, Mihai I, referindu-se la molestarea unor persoane, a declarat: «Este foarte trist pentru țară, deoarece, de fiecare dată când este maltratat cineva, șansele democrației sunt reduse». El a subliniat, totodată, că «într-o adevărată democrație oamenii trebuie să poată să-și exprime liber opiniile în public și în presă» și că «din păcate aceste lucruri nu s-au petrecut așa în ultimele zile». «Pentru moment, nu se poate vorbi în niciun caz de procesul de democratizare despre care președintele Iliescu și FSN pretind că există». Întrebat ce părere are în legătură cu atitudinea pe care țările europene, ar trebui să o adopte cu privire la regimul din România, fostul suveran a apreciat că, «atât timp cât nu va fi instaurată democrația în țară, nu trebuie să i se acorde ajutor economic». În final, ex-regele României «s-a arătat dispus» să revină din nou la tron în cadrul unei monarhii constituționale, «dacă poporul român i-o va cere». (AFP).

Situația existentă la ora actuală în România «dă dreptate celor care și-au manifestat îndoiala față de cursul normal al procesului de democratizare» în țară, a declarat ministrul portughez de externe, Joao de Deus Pinheiro. Ultimele evenimente demonstrează că «lipsa de democrație nu a fost rezolvată în întregime» a adăugat J. Pinheiro într-o declarație făcută agenției de presă «Lusa». «Acest lucru nu ne surprinde», a subliniat el, reamintind «reticiențele» pe care le-a manifestat față de procesul de democratizare din România, la încheierea unei vizite efectuată la București în luna martie, în calitate de președinte al Comitetului ministerial al Consiliului Europei. Ministrul – a continuat purtătorul de cuvânt – «regretă că a curs din nou sânge și amintește însemnătatea respectării valorilor umane și democratice fundamentale pentru viitorul relațiilor bilaterale și integrarea României într-o Europă ce împărtășește aceleași valori».

Ministrul suedez de externe, Sten Andersson, a condamnat evenimentele care au avut loc în ultimele zile în România. El a subliniat că noul guvern ales este răspunzător de protejarea șefilor partidelor politice atunci când aceștia sunt expuși unor acțiuni violente”.

Sursa: „Adevărul”, 20 iunie 1990, p. 4.