„Sute de oameni ne-au trecut pragul, iar alte multe sute au sunat insistent la redacție. Toți ne-au pus o singură întrebare. Unde este «Viitorul»?
Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, voi încerca să dau un răspuns cât mai complet, referitor la vechile și noile trasee pe care le străbate ziarul Partidului Național Liberal, atât în țară, cât și în Capitală.
Înainte de alegeri, în timpul campaniei electorale, Difuzarea Rpesei a făcut tot posibilul, ca susținătorii și simpatizanții partidului să nu poată citi cotidianul «Viitorul». Acțiunile de sabotaj începeau de la ridicarea ziarului din tipografie și se încheiau la vânzătorii ambulanți, care refuzau să-l vândă, datorită unui amestec neînțeles între atribuțiile de serviciu și simpatiile politice. Atunci am încercat difuzarea prin intermediul unei rețele particulare. Rezultatul a fost bun în București, dar în provincie, datorită unei proaste organizări, oamenii obțineau cu greu presa noastră.
După alegeri, am constatat că linișea și calmul se instalează în toate domeniile. Deci, a fost semnat un contract nou cu Difuzarea Presei. Primul număr a ieșit de sub tipar, în seara zilei de 23 mai. A doua zi, dimineața, toate chioșcurile din țară au scos la vânzare ziarul «Viitorul». Din relatările cititorilor noștri, am aflat cu deosebită satisfacție, că întreaga cantitate s-a epuizat, în circa 45 de minute. Unii au contestat tirajul insuficient. Le dăm dreptate și promitem să facem tot posibilul, ca toți simpatizanții să poată citi cotidianul PNL, într-un viitor apropiat.
În ziua următoare, vineri, din nou dimineața, chioșcurile de difuzare ale presei nu au mai primit ziarul «Viitorul». Același lucru s-a întâmplat și sâmbătă, cânt toată lumea aștepta cu sufletul la gură, ziarul tipărit vineri seara. La centrele de vânzare s-au dat ziare ale diferitelor partide sau tipărituri independente, dar nu «Viitorul».
Duminică a fost zi de odihnă, dar luni 28 mai, pe toate tarabele putea fi văzut cotidianul PNL, tipărit în ziua de 24 mai. Cine îl mai cumpără? Poate câțiva colecționari care nu vor să piardă nici un număr. Dar marea masă a cititorilor îl consideră depășit – și au dreptate.
Când am anunțat la Difuzarea Presei acest fapt, ni s-a spus că Poșta este vinovată, iar cei din urmă îi acuză pe primii de întârziere. Și uite așa, ca o minge de tenis, am fost trimiși dintr-un teren în celălalt, fără a găsi un răspuns plauzibil.
Singurul adevăr care planează asupra celor două instituții, îl constituie sabotarea nejustificată (?) și sistemică a ziarului «Viitorul», astăzi, când «lupta» politică s-a sfârșit, iar noi, național-liberalii vrem să punem umărul pentru înlăturarea stării falimentare existente în țară. Cine are interesul lipsit de rațiune ca ziarul Partidului Național Liberal să nu fie citit? Sau cineva, de undeva, se teme să nu dea faliment alte publicații «cu prioritate».
D.D.”.
Sursa: „Viitorul”, 31 mai 1990, p. 2.