Pentru a pregăti expoziția O călătorie prin istoria învățământului de Științe de la Universitatea din București (1863-1948), echipa de lucru a realizat o documentare extinsă la mai multe instituții. Pe lângă Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și, bineînțeles, ca inițiator al acestei expoziții, Muzeul Universității din București, au fost avute în vedere și alte instituții. În primul rând, am dorit să includem instituții care au avut legătură directă cu Facultatea de Științe, prin faptul că pentru o anumită perioadă de timp ele s-au aflat în structura facultății (de exemplu Institutul Astronomic al Academiei Române a fost parte a Facultății de Științe între 1908-1952 sub numele Observatorul Astronomic și Meteorologic/Observatorul Astronomic). Alte instituții au fost înființate, organizate sau dezvoltate de personalități din cadrul Facultății de Științe (de exemplu, o parte din cadrele didactice de la Facultatea de Științe a Universității din București au predat cursuri și la Școala Politehnică, actuala Universitate „Politehnica” București și de aceea am mers și la muzeul acestei instituții). În afară de obținerea unor cunoștințe noi și care să completeze în mod fericit celelalte surse întrebuințate în documentare, un alt gând pe care l-am avut în vedere atunci când am ales să extindem aria de cercetare și la alte instituții, a fost acela de a vedea cât de utile și relevante sunt astăzi muzeele în documentare științifică pentru studenți și pentru subiectul nostru.
Pentru toate aceste scopuri, au fost realizate vizite de documentare și la următoarele instituții:
1) Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”;
2) Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București și Muzeul Botanic;
3) Muzeul Geologic Național;
4) Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”;
5) Institutul Astronomic al Academiei Române;
6) Muzeul Universității „POLITEHNICA” din București.
*
În cele ce urmează vă prezentăm mai multe gânduri și impresii, dar și câteva fotografii de la aceste vizite.
1) Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”
Foto: Elisa-Ștefania Marin, Ștefania Chivu.
„Consider că Muzeul Național Tehnic „Ing. D. Leonida” este un muzeu important plin de informații interesante. Dimitrie Leonida a fost o personalitate importantă, fiind fondatorul primei școli de electricieni și mecanici din România, care a funcționat în aceeași clădire cu muzeul înainte să fie mutat, precum și unul dintre primii care a propus construirea unei rețele de metrou în București. Tot el, în 1909, a înființat primul Muzeu Tehnic din România, pe care, mai apoi, l-a donat statului român. În acest muzeu întâlnim foarte multe obiecte atrăgătoare, precum replici ale unor locomotive vechi pe cărbune și electrice, motoare, automobile vechi, generatoare, pompe, motociclete etc. Printre acestea se numără și automobilul Persu al lui Aurel Persu, primul autovehicul aerodinamic din lume”.
(Elisa-Ștefania Marin)
„Turul ghidat ne-a oferit șansa de a afla mai multe detalii referitoare la contribuția lui Leonida în ceea ce privește evoluția științei în România, prin prisma poveștilor despre fiecare exponat. Ce m-a impresionat cel mai tare a fost să văd acele modele de automobile, unele dintre ele unice, cum ar fi automobilul cu formă aerodinamică a lui Aurel Persu. Cred că oricine ar acorda timp acestui muzeu, ar rămâne plăcut impresionat”.
(Ștefania Chivu)
„La Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” am fost plăcut surprins să văd atât de multe exponate care reprezintă până la urmă situația științei tehnice în România la diferite momente. Modul în care erau abordate și prezentate subiectele legate de transportul în comun, diversele tipuri de fabrici și de aparate din cadrul acestora a fost interesant mai ales când vine vorba de o contextualizare a ce pot face oamenii pregătiți în cadrul Facultății de Științe. Probabil cele mai interesante povești aflate la acest muzeu sunt cele legate de automobilul Persu și de luminile de sub lacul parcului Cișmigiu”.
(Moise Rareș)
2) Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București și Muzeul Botanic
Foto: Andreea-Cosmina Dinu, Valentin Maier.
„Nu credeam că o simplă vizită în cadrul acestor instituții îmi va oferi un asemenea complex de informații. În incinta muzeului am putut observa obiecte care au aparținut unor personalități emblematice ale științei: specii de ciuperci, insectare, etc. Pentru expoziția dedicată Facultății de Științe, exponatele au reprezentat un real ajutor deoarece ne-am putut informa din surse specializate. Grădina Botanică pe lângă relaxarea și liniștea pe care le oferă, aceasta reprezintă un spațiu animat de plante deosebite care antrenează dorința de a afla cât mai multe aspecte interesante. Fiecare pas te aduce mai aproape de o lume nouă, încântătoare, a științelor”.
(Andreea-Cosmina Dinu)
3) Muzeul Geologic Național
Foto: Andreea-Cosmina Dinu.
„În primul rând, Muzeul Geologic Național oferă un patrimoniu cultural-științific bogat. În cadrul acestuia pot fi privite exponate inedite precum cele mai vechi minereuri, roci și cea mai veche fosilă din România. De asemenea, ai ocazia să observi pietre prețioase și semiprețioase, o geodă de ametist de mărimi impresionante, machete ale unor dinozauri care au trăit în spațiul românesc, precum și planșe pictate cu ilustrații sugestive și informații esențiale pentru înțelegerea științei. Muzeul Geologic Național ne amintește că nu numai ce privim zi de zi este fascinant, ci și pământul pe care pășim ascunde lucruri captivante”.
(Andreea-Cosmina Dinu)
4) Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Foto: Andreea-Cosmina Dinu, Valentin Maier.
„Muzeul Antipa este unul din cele mai celebre muzee, iar acest lucru este pe bună dreptate. Aici științele naturale și tot ce ține de natura care ne înconjoară, civilizații uneori străine pentru noi și moduri în care toate acestea pot fi cercetate sunt prezentate într-un mod extraordinar de captivant pentru oamenii care îl vizitează. Astfel, bucurându-se și de o multitudine de exponate bine explicate, muzeul face o treabă destul de bună în a da mai departe informația într-un mod captivant pentru toți care ar dori să viziteze”.
(Moise Rareș)
„Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” nu îi suprinde doar pe cei mici. Spațiile dedicate exponatelor sunt foarte bine organizate, astfel încât vizitatorul să ia cunoștință cu fiecare obiect în parte. Expozițiile temporare, de asemenea, încântă. Este fascinant cum doar câteva personalități au reușit să compună o replică a naturii într-un spațiu limitat”.
(Andreea-Cosmina Dinu)
5) Institutul Astronomic al Academiei Române
Foto: Elisa-Ștefania Marin, Ștefania Chivu, Valentin Maier.
„Institutul Astronomic al Academiei Române deține un spațiu muzeal foarte interesant în care am întâlnit mai multe personalități reprezentative ale Facultății de Științe: Nicolae Coculescu, Gheorghe Demetrescu, Maria Theohari sau Spiru Haret. Aceștia se remarcă mai ales prin cercetări științifice: Nicolae Coculescu, licențiat în matematică, este întemeietorul Observatorului Astronomic din București, și a publicat numeroase lucrări semnificative; Maria Teohari a fost prima femeie astronom din România și a realizat lucrări despre petele solare, protuberanțe, cometa Halley etc.”
(Elisa-Ștefania Marin)
„Din ce am observat, astronomia nu este o știință căreia să i se acorde la fel de multă atenție precum altora, deși mi se pare importantă. Eu cel puțin, m-am simțit ca într-o fantezie pășind în Institutul Astronomic, mai ales când am ajuns în planetariu. Cu cât înaintam, fiecare exponat mi se părea mai fascinant decât precedentul, iar cel mai interesant lucru a fost să aflu că pentru calibrarea precisă a telescopului se folosea pânza de păianjen”.
(Ștefania Chivu)
„Institutul Astronomic al Academiei Române a fost interesant de vizitat și aș recomanda oamenilor să meargă acolo tocmai pentru că arată minuțiozitatea și interesul dat de oamenii de știință pentru cercetarea astronomiei. Având în vedere că stelele și cerul sunt subiecte de interes atât pentru cei de pe partea științelor reale, cât și cei care aparțin științelor umaniste, este un loc extraordinar pentru a vedea modul exact prin care aflăm mai multe lucruri despre aceste aspecte. Și din nou, asemenea Muzeului Dimitrie Leonida, prezintă performanța la care ajunge uneori știința română, lucru care nu este des discutat sau prezentat”.
(Moise Rareș)
6) Muzeul Universității „POLITEHNICA” din București
Foto: Andreea-Cosmina Dinu.
„În ceea ce privește Muzeul Universității „POLITEHNICA” din București, aș dori să subliniez îndeosebi primirea călduroasă și complexitatea informațiilor oferite. Prin vizitarea acestui muzeu, ni s-a demonstrat încă o dată că și România a avut și are oameni dedicați domeniului științelor, unii dintre aceștia putând fi înscriși în rândurile marilor cercetători, inventatori, etc. ai tuturor timpurilor”.
(Andreea-Cosmina Dinu)
*
„O cercetare profundă și corectă nu se limitează doar la documentarea în arhive sau biblioteci. Fără a crea o perspectivă de ansamblu și a descoperi detaliile pe care aceste spații le oferă, expoziția nu poate completă și desigur, nu îi poate oferi privitorului ansamblul de informații necesare dobândirii unor noi cunoștințe”.
(Andreea-Cosmina Dinu)
„Pentru mine vizitele la muzee au fost deosebit de importante având în vedere faptul că eu am fost și încă sunt oarecum depășit de știință în general, având un interes pentru ea, dar cunoștințe limitate. Pe plan personal, muzeele acestea au reușit să îmi explice aspecte ale științei și tehnicii în termeni pe care îi pot înțelege. Pentru expoziție, au fost extraordinare deoarece cu ele am putut să contextualizăm situația în care se afla domeniul științei în România din perioada pe care am cercetat-o. Această caracteristică este comună tuturor muzeelor și a fost complementară cercetării din arhive și biblioteci. Toate aceste muzee au fost importante pentru demersul nostru de cercetare pentru că au format o contextualizare vizuală a tuturor informațiilor pe care le-am cercetat. Astfel am putut dobândi o perspectivă mai largă asupra studiului științei în România”.
(Moise Rareș)
*
În cuprinsul documentării noastre în instituțiile amintite mai sus, am avut șansa de a beneficia de tururi ghidate la Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, Institutul Astronomic al Academiei Române și Muzeul Universității „POLITEHNICA” din București. Mulțumiri speciale pentru colegii noștrii de aici și mulțumiri și pentru colectivele din celelalte instituții, unde cu siguranță ne vom întoarce curând, cu plăcere, pentru vizitare dar și pentru alte documentări, așa cum este normal să fie.
Pentru noi o documentare bună înseamnă folosirea cât mai multor surse, variate tipologic și reprezentative calitativ. Ne-a fost de un real folos să vizităm instituțiile amintite. Ne-am verificat și completat cunoștințele, ne-au încolțit noi idei care vor rodi cât de curând în noi proiecte și am înțeles mult mai mult din ceea ce înseamnă universul științelor și Facultății de Științe de la Universitatea din București, decât dacă ne-am fi mărginit doar la arhive și biblioteci, doar la personalități sau doar la detaliile proprii învățământului superior.
Muzeele sunt și astăzi relevante în cercetarea istorică. În Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” am putut să vedem o reconstituire a biroului de lucru al lui Grigore Antipa, cu mai multe obiecte și documente, la fel la Muzeul Geologic Național pentru Ludovic Mrazec, să ne îmbunătățim cunoștințele despre personalitățile Facultății de Științe și contribuțiile lor în domeniul astronomiei la Institutul Astronomic al Academiei Române, să aflăm despre profesori care au ținut cursuri atât la Universitatea din București, cât și la Universitatea „Politehnica” București la Muzeul Universității „POLITEHNICA” din București și multe altele.
Pentru noi, în mod aparte, vizitele în muzee ne-au ajutat și în mod direct (dincolo de cele deja arătate), prin faptul că au fost împrumutate obiecte de la Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, Muzeul Botanic, dar și de la Facultatea de Geologie și Geofizică, ultimele două instituții din cadrul Universității din București. Dintre obiecte menționăm diferite mulaje, cărți, documente, un microscop, ochelari aparținând profesorului Ludovic Mrazec, minerale precum lotritul (descoperit în 1901 de către Gheorghe Munteanu-Murgoci – profesor la Facultatea de Științe – în Valea Lotrului), romanitul (descoperit de același profesor, în 1903, în localitatea Colți), Sparassis Ramosa (recoltată și conservată de prof. dr. Traian Săvulescu – cel mai vechi vas anatomic din colecția Muzeului Botanic, 1928), trunchiul unui palmier Howea Belmorena (parte din vechea colectie a Muzeului Botanic, trunchi salvat din bombardament, în 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial) și altele. A fost de mare importanță pentru noi să avem și contribuția acestor instituții la reușita expoziției noastre și le adresăm cuvenitele mulțumiri.
Considerăm că este foarte important de arătat că în tot acest timp s-au stabilit contacte importante cu specialiști deosebiți. Cu siguranță în viitor, ne propunem să aprofundăm cele descoperite până în prezent și să lucrăm în noi și noi proiecte pe care să le facem cunoscute publicului și care să-și aducă o contribuție la cunoașterea și popularizarea științei și a contribuției învățământului superior și a Universității din București. Până atunci, noi suntem mulțumiți de cele realizate pentru expoziția O călătorie prin istoria învățământului de Științe de la Universitatea din București (1863-1948) și sperăm că și voi.
