FȘtiințe - Procesul de colorare a fotografiilor cu profesorii Facultății de Științe

Fotografierea este astăzi o activitate extrem de răspândită și accesibilă oricui deține un telefon mobil dotat cu cameră fotografică. Rezultă fotografii color, dar prin selectarea unor anumite opțiuni se pot realiza și fotografii alb-negru și nu numai. Cu ajutorul unor programe pe calculator fotografiile pot fi prelucrate în felurite moduri, inclusiv colorate sau transformate în imagini alb-negru. La începuturile fotografiei însă situația era radical diferită. În ciuda unor experimente și reușite rarisime, majoritatea fotografiilor erau în alb și negru. Se puteau însă colora manual. Astăzi procesul de colorare (a început să fie folosit în limba română și termenul „colorizare”, din preluarea termenului englezesc „colorize”) este realizat și cu inteligența artificială, adică utilizând anumite programe de calculator disponibile chiar pe internet care realizează (aproape) toate etapele necesare.

Astăzi, avem foarte multe fotografii alb-negru cu valoare de document pe care le putem folosi și în cercetarea istorică. Pentru expoziția digitală O călătorie prin istoria învățământului de Științe de la Universitatea din București (1863-1948) ne-am concentrat atenția și am experimentat colorarea unor fotografii alb-negru cu portrete ale profesorilor de la Facultatea de Științe. Descriem în paragrafele următoare procedurile pe care noi le-am folosit.

În primul rând, a fost alcătuită o listă cu profesorii Facultății de Științe pe baza mai multor surse. Ulterior, pentru o bună parte dintre acești profesori au fost căutate pe internet fotografiile lor. În multe din cazuri nu am identificat fotografii ale profesorilor, cel puțin nu pe internet, un fapt de reținut relativ la prezența personalităților românești pe internet. Au rezultat în această etapă mai multe fotografii alb-negru ale profesorilor și s-a trecut apoi la selectarea celor care aveau o claritate relativ ridicată.

Multe dintre fotografii, din cauza vechimii lor, nu îndeplineau această cerință. Unele, pe de altă parte, aveau o rezoluție extrem de redusă, motiv pentru care erau și mai neclare. Astfel, au fost identificate fotografiile de mici dimensiuni spre a le aduce la o dimensiune potrivită. Pentru a realiza acest proces, a fost utilizat site-ul https://www.img2go.com/, o platformă ușor de explorat și folosit, apelând la funcția „Resize Image”.

Următorul pas a fost creșterea clarității fotografiilor. Pentru a ne ușura munca, au fost create două fișiere separate: unul care conținea selecția fotografiilor redimensionate, iar celălalt pentru a plasa fotografiile îmbunătățite în urma procedurii. Site-ul folosit pentru această fază de lucru a fost https://imagecolorizer.com/, iar aici a fost utilizată funcția „Restore Photos”.

Mai departe s-a trecut la colorarea fotografiilor îmbunătățite (clare).

În cadrul site-ului https://photomyne.com/colorize-app au fost încărcate fișierele cu fotografii clare. Procesul de colorizare a durat în general câteva secunde, apoi fotografia rezultată se descarcă automat pe dispozitivul de lucru. În final, a fost creat un nou dosar (folder) cu fotografiile finale pentru expoziție.

În decursul acestui proces au fost întâmpinate și obstacole care au influențat timpul de lucru. În primul rând, volumul de fotografii a fost ușor copleșitor, având sarcina de a analiza aproximativ 300 de fotografii. Dintre acestea, multe au fost atât de neclare, încât inteligența artificială a platformei folosite pentru a le clarifica nu a putut identifica trăsăturile feței și, în consecință, rezultatul nu a fost unul corespunzător. De asemenea, odată ce am ajuns la momentul colorării fotografiilor, inteligența artificală pusă la dispoziție gratuit de https://photomyne.com/colorize-app nu oferea rezultate optime de fiecare dată, fiind necesară reîncarcarea respectivei fotografii alb-negru pe https://imagecolorizer.com/. Aici, pe lângă funcția de „Restore Photos”, a fost disponibilă și funcția „Colorize”. Comparând fotografiile rezultate de pe cele două site-uri, am încercat să alegem cea mai bună variantă pentru a o integra în expoziție.

Pe lângă toate aceste impedimente au fost și aspecte care au facilitat întregul proces de editare a fotografiilor. Timpul de procesare a fotografiilor pe platforme a fost foarte rapid, ajutând la scurtarea timpului de lucru. Totodată, fotografiile la care se puteau distinge trăsăturile feței încă de la început au contribuit la obținerea unor rezultate foarte bune în urma aplicării procesului de îmbunătățire a clarității.

Per total, deși procesul a fost unul consumator de timp, cu ajutorul unor platforme ușor accesibile și gratuite am reușit să aducem „la viață” fotografii alb-negru care, dacă nu erau trecute printr-un proces de colorare, ar fi fost trecute ușor cu vederea (unele dintre fotografii sunt foarte cunoscute, altele din contră). De asemenea, colorarea fotografiilor ne pun într-o lumină nouă personalități pe care de cele mai multe ori le cunoaștem doar din cărți sau din fotografii alb-negru (astăzi din ce în ce mai rare, mai ales pentru generațiile ultimilor ani). Se pot colora și alte genuri de fotografii, nu doar cele portret de persoane, precum cele ale unor clădiri (precum cea realizată tot pentru expoziție, a unei alte componente a Facultății de Științe a Universității din București, Institutul Botanic). Cercetarea noilor fotografii rezultate (de exemplu pentru localizarea unor clădiri și caracteristici ale acestor, identificarea unor personalități și alte activități), chiar dacă are anumite inconveniente (nu orice fotografie poate fi colorată digital cu ușurință, ea trebuie să aibă o anumită calitate; colorarea realizată de inteligența artificială este aproximativă, nu este decât o reprezentare a realității de la momentul realizării ei; alte programe de inteligență artificială și cu o putere de calcul mai bună, cu siguranță cazul viitoarelor platforme digitale, vor reuși să se apropie și mai mult de realitate) este deosebit de importantă și trebuie avută în vedere de specialiști. Și cum folosirea inteligenței artificiale în diferite activități este încă la început, ne putem doar imagina beneficiile pe care le poate aduce inclusiv pentru istoria universitară.

Galeria de fotografii colorate cu ajutorul inteligenței artificiale din această secțiune reunește mai multe fotografii ale profesorilor de la Facultatea de Științe a Universității din București. La finalul galeriei sunt menționate sursele pentru fotografiile alb-negru, iar la staționarea cu mausul pe o fotografie apare numele respectivului profesor și profesia (principală).