Iacob, Lazăr

(1884-1951)

Decan al Facultății de Teologie în perioada octombrie 1940-iunie 1941

Profesor la Facultatea de Teologie

Catedra de Drept Bisericesc

Născut în Peșteș, județul Bihor

La moartea profesorului de Drept Bisericesc, Valerian Șesan, de la Facultatea de Teologie a Universității din Cernăuți, profesorul Lazăr Iacob a scris o lucrare în care să-i aducă un omagiu. Printre cele scrise putem descoperi că:

„Moartea neașteptată a profesorului Șesan, la o vârstă departe de hotarul când viața este osteneală și durere, lasă regrete adânci în inimile tuturor care l-au cunoscut și un gol viu simțit în viața noastră bisericească și știința teologică. Biserica Ortodoxă din Bucovina pierde pe unul din cei mai luminați preoți, iar Biserica Ortodoxă Română întreagă este lipsită de acum de un priceput, cald și convins apărător al drepturilor ei. Facultatea de TEologie pierde un dascăl luminat, un vrednic susținător și continuator al tradițiilor școlii teologice cernăuțene; știința Dreptului canonic pierde pe cel mai distins canonist român din zilele noastre tocmai în timpul când la ordinea zilei sunt probleme importante pentru ortodoxia românească și pentru ortodoxia întreagă. Iar familia mai mică a profesorilor de Teologie este lipsită de acum de un coleg bun și de un prieten sincer”.

Sursa: Lazăr Iacob, Dr. Valerian Șesan, București, 1940, p. 5.

Într-o prelegere ținută la 23 octombrie 1939, Lazăr Iacob a vorbit despre personalitatea juridică a Bisericii, atingând mai multe probleme în relația Bisericii cu Statul. Unul dintre pasajele interesante este cel care definește Biserica:

„După o definiție primită în general, Biserica este o comunitate întemeiată de Dumnezeu, compusă din oamenii legați între ei prin credință, legea dumnezeească, ierarhie și sf. Taine. Comunitatea aceasta se deosebește de toate celelalte Societăți, ea se deosebește și de Stat. Biserica are organizația sa independentă, scopurile sale și mijloacele proprii pentru realizarea lor. Biserica este o instituție de caracter universal, care nu este condiționată de loc și timp în realizarea menirii sale. Biserica are puterea de la Dumnezeu, pentru a-și da organizația și pentru a-și determina activitatea”.

Sursa: Lazăr Iacob, Personalitatea juridică a Bisericii, București, 1940, p. 9.

Lucrări scrise:

            Iacob, Lazăr, Căsătoria a doua a preoților. Chestiune de drept canonic, Arad, 1911.

            Iacob, Lazăr, Cultul catolic în România. Concordatul cu Vaticanul, Oradea, 1933.

            Iacob, Lazăr, Biserica dominantă și egala îndreptățire a cultelor, Arad, 1936.

            Iacob, Lazăr, Politica scaunului papal. Capitol introductiv la istoria concordatelor postbelice, Cluj, 1936.

            Iacob, Lazăr, Natura juridică a patronatului suprem și drepturile suverane ale Statului Român, Cluj, 1938.

            Iacob, Lazăr, Dreptul bisericesc la facultățile de drept, București, 1939.

            Iacob, Lazăr, Personalitatea juridică a Bisericii, București, 1940.

            Iacob, Lazăr, Dr. Valerian Șesan, București, 1940.

            Iacob, Lazăr, Situația de drept a ordurilor și congregațiilor religioase în România, Sibiu, 1940.

            Iacob, Lazăr, Conștiința ortodoxă în Ardeal, București, 1944.

            Iacob, Lazăr, Împăratul Justinian ca legislator bisericesc, București, 1948.