În cadrul Facultății de Științe a Universității din București a funcționat între anii 1931-1945 Institutul de Statistică, Actuariat și Calcul cu rol important în studiile legate de calculul probabilistic, care la rândul lor au aplicații variate în economie și nu numai. De altfel, actuariat înseamnă „totalitatea operațiilor și normelor pe baza cărora, folosind teoria probabilităților și statistica matematică, se efectuează calcule financiare (privitoare mai ales la asigurări)”.

Activitatea instituției a fost marcată de efortul organizatoric al profesorului Octav Onicescu. După ce Octav Onicescu și-a obținut licența în științe matematice la Facultatea de Științe a Universității din București, în anul 1913, având ca profesori pe Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu și Traian Lalescu, acesta a plecat la studii de specializare la universități din Italia și Franța. S-a întors în țară în anul 1922 pentru a preda un curs liber de Probabilitați, Statistică și aplicații, în special în domeniul mecanicii la Universitatea din București.

Octav Onicescu a început să fie interesat și de introducerea unor mijloace de calcul performante care să ajute în activitatea matematicienilor. Mai mult de atât, a fost interesat și de formarea specialiștilor în domeniul statisticii, mai ales că în anul 1930 era pregătit un recensământ al României. Octav Onicescu a fost de altfel inclus la 21 octombrie 1929 în Comisiunea de Recensământ, alături de alte personalități ale vremii, inclusiv universitari precum G. Arghirescu sau Dimitrie Gusti. Pentru recensământul realizat la 29 decembrie 1930, Serviciul Demografic a utilizat 11 mașini de calculat, 7 mașini automate și manuale de perforat și o mașină electrică de sortat și numărat.

Observăm că s-a reușit dotarea cu mijloace moderne de calcul, ce au permis realizarea unui recensământ modern, dar și s-au pus bazele unei instituții importante pentru pregătirea de specialiști. În această ultimă problemă, Octav Onicescu a înființat în anul 1930 o școală care să pregătească specialiști în domeniu, care s-a oficializat anul următor sub numele Școala de Statistică, Actuariat și Calcul. Cursurile s-au desfășurat în Palatul Universității din București, după ce câteva luni au fost ținute la Institutul de Igienă. După câțiva ani, școala s-a transformat în Institutul de Statistică, Actuariat și Calcul și a continuat să funcționeze în cadrul Universității din București, sub conducerea profesorului Octav Onicescu, până în anul 1945. De precizat că din anul 1925, Octav Onicescu a predat mecanica aplicată a corpului uman și aparatelor, în cadrul Institutului Superior de Educaţie Fizică/Academiei Naţională de Educaţie Fizică din București și a fost și rector al acestei instituții în perioada 1930-1938 (la Muzeul UNEFS se păstrează o mașini de calcul din acea perioadă, precum cele utilizate la recensământ). Din anul 1938 Octav Onicescu a fost profesor și pe mai departe la Facultatea de Științe a Universității din București (la catedrele Algebră, Mecanică teoretică și Probabilități).

Activitatea din institutul menționat a continuat și în anii 1940, aici desfășurându-și activitatea profesori precum Iuliu Moldovan, Sabin Mănuilă, Mircea Vulcănescu, Alexandru Fronda, Al. Pantazi, Leonida Colescu, N. Georgescu-Roegen și alții. Mai mult, Institutul de Statistică, Actuariat și Calcul a cunoscut o nouă dezvoltare prin colaborarea dintre Gheorghe Mihoc (1906-1981) și Octav Onicescu (1892-1983), de altfel cei doi fiind considerați întemeietorii școlii românești de probabilități și statistică matematică. În anul 1943, Gheorghe Mihoc a publicat o lucrare importantă sub egida Institutului de Statistică, Actuariat și Calcul al Universității din București: Tratat de matematici actuariale. În această lucrare, Gheorghe Mihoc a prezentat și tratat teoria mortalității, studiul matematic al asigurărilor pe viață și al altor asigurări de persoane (invalidatate, văduve, orfani), toate contribuții importante pentru știința și societatea românească.

Gheorghe Mihoc a fost profesor și la Institutul de Științe Economice și Planificare din București (actualul ASE) în anii 1940, având numeroase realizări în domeniul matematicii și după 1948. De exemplu, Gheorghe Mihoc a înființat la 1 aprilie 1964 Centrul de Statistică Matematică în cadrul Institutului de Matematică al Academiei Române, pe baza secției de probabilități existente atunci. Din anul 2001 Centrul de Statistică Matematică s-a unit cu o altă componentă a Academiei Române, Institutul de Matematică Aplicată al Academiei Române, înființat în anul 1991 la inițiativa lui Caius Iacob (1912-1992), profesor la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București din anul 1950, formând  Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” al Academiei Române.

Prin acest scurt istoric al Institutului de Statistică, Actuariat și Calcul al Universității din București am putut observa activitatea unor personalități cu prestigioase realizări pentru știința și societatea românească precum Octav Onicescu sau Gheorghe Mihoc, dar și un alt moment semnificativ și mai puțin cunoscut din istoria Universității din București. De asemenea, am observat și cum activitățile personalităților amintite au conexiuni cu mai multe instituții prestigioase care își desfășoară activitatea și astăzi (Universitatea din București, Academia de Studii Economice, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, Academia Română, Institutul Național de Statistică), și că astfel ele sunt instituții care împărtășesc un patrimoniu comun care trebuie promovat și valorificat.

Surse: Marin Vlada, Contribuția acad. Gheorghe Mihoc (1906-1981) la dezvoltarea școlii matematice românești, în „Studii și comunicări/DIS”, vol. IX, 2016, pp. 85-96; Vasile Preda, Silvia Dedu, Octav Onicescu – Omul și opera. Restituiri: contribuții la dezvoltarea cercetării economice. Entropia informațională în economie – versiune preliminară, București, 2015; Nadia Cristescu, Destinul unei universități: pagini uitate din arhiva Universității Naționale de Educație Fizică și Sport, București, Editura Discobolul, 2018, p. 43; Gheorghe Mihoc, Tratat de matematici actuariale, București, Tipografia Modernă, 1943, pp. 1, 2; ***, Populațiunea actuală a României, București, Direcțiunea Recensământului General al Populațiunei, 1931; ***, Departamentul de Matematici Aplicate la centenarul ASE 1913-2013, [f. l.], [f. a.]; ***, Gheorghe Mihoc – activitatea științifică, în „Info INS”, nr. 11, septembrie 2018; ***, Octav Onicescu – viața și activitatea științifică, în „Info INS”, nr. 7, martie 2018; Iulian Stoleriu, Octav Onicescu, [f. l.], [f. a.]; Octav Onicescu, Memorii, vol. 2, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1984; https://www.csm.ro/home/; https://ismma.ro/?page_id=36; https://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_1930; https://dexonline.ro/definitie/actuariat; https://www.unefs.ro/istoric; http://old.fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/istoric/; https://acad.ro/com2006/pag_com06_1204.htm.