Pentru a surprinde câteva momente interesante din viața studențească, în această secțiune au fost alese mai multe fragmente de documente despre:

  1. Întemeierea Asociației Generale a Studenților Universitari în România în anul 1880.
  2. Viața studențească în perioada comunistă (cu documente scrise din anii 1955, 1965 și 1975 și fotografii).
  3. Casa de Cultură Studențească București la a 65-a aniversare (2002).
  1. Întemeierea Asociației Generale a Studenților Universitari în România în anul 1880.

            Asociația Generală a Studenților Universitari în România a fost întemeiată în cadrul primului Congres al studenților din București (Societatea Universitară „Unirea”) și Iași (Clubul studenților din Iași), care a avut loc la Focșani între 7 și 9 septembrie 1880. Statutul Asociației prevedea ca al său scop era dezvoltarea și întreținerea spiritului de colegialitate și solidaritate între studenți, dar și organizarea unor dezbateri privind problemele de învățământ, științe, istorie, literatură și economie.

            Momentul decisiv când s-a născut această ideea a fost însă petrecut la 24 mai 1880, atunci când studentul C. C. Dobrescu de la Societatea Universitară „Unirea” a trimis către Clubul studenților din Iași propunerea de a se constitui o asociație comună, pentru „a se uni studenții”. Nu întâmplător, locul primului congres a fost ales tocmai la Focșani amintind de momentul Unirii dintre Țara Românească și Moldova, petrecut cu doar câteva decenii în urmă.

            Am selectat un pasaj păstrat în grafia vremii, pentru a pătrunde o dată în plus în acea mișcarea de idei din primăvara anului 1880, care a făcut posibilă această inițiativă a creării unei Asociații Generale a Studenților Universitari în România.

            „Asociațiunea Generală a Studențilorü Universitari din România. Întemeierea și lucrările pregătitoare

            Ideea uneǐ înfrățirǐ maǐ strînse între studențiǐ universitarǐ din țéră, dorința uneǐ solidaritățǐ puternice, tendința nobilă și frumósă către realisarea și cimentarea deplină a acestorü sentimente scumpe la toțǐ, se manifesta isolatü, s’arăta la intervale une-orǐ destulü de depărtate. De câțǐ-va anǐ însă acéstă fericită idee prinde tĕrêmŭ, începe a încolți adâncŭ, face să palpite inimele multora, și ca rĕsunet alŭ gândiriǐ tutorŭ iea corpŭ și străluceșce în tótă splendórea.

            Manifestarea óre-cum plastică, ecoulŭ ideeǐ de înfrățire între studențǐ universitarǐ, s’a realisatŭ în ședința de la 24 Maǐŭ 1880 a Societățiǐ Universitare «Unirea», când «propunerea d-luǐ C. C. Dobrescu, studentŭ în litere, de a se face o serbare de înfrățire la Focșanǐ între studențiǐ universitarǐ din Bucureșcǐ și Iașǐ e îmbrățișată cu căldură și votată în unanimitate».

            Strînsŭ legată cu idea propuneriǐ de maǐ sus este o altă propunere totŭ a d-luǐ C. C. Dobrescu după care «Societatea dorindŭ să întinză sentimentele de colegialitate între studențǐ proclamă ca membriǐ corespondențǐ, pe d-niǐ membrǐ din Clubulŭ studențilorŭ Universitățiǐ din Iașǐ».

            În vederea aceluiașǐ nobilŭ scopŭ, d. C. Ghica Simionescu, studentŭ în Medicină, propune și «Societatea în unanimitate proclamă ca membriǐ corespondențǐ aǐ sĕǐ, pe d-niǐ membriǐ aǐ Societățiǐ studențilorŭ în Medicină din Bucureșcǐ».

            Profitând de frumósele sentimente ale membrilorŭ, d-lŭ C. I. Nicolăescu, studentŭ în dreptŭ, propune de a se dao Serată literară în folosulŭ incendiațilorŭ din Focșanǐ orașulŭ în care studențiǐ vorŭ serba pentru prima óră înfrățirea lorŭ. «Societatea aflândă în acéstă propunere satisfacerea sentimentelorŭ sale, o primesce cu unanimitate de voturǐ».

            Continuându-se maǐ departe lucrările, Societatea votéză în unanimitate propunerea, care cere să se alégă o comisiune provisorie de patru membrǐ carǐ împreună cu d-lŭ Președinte C. C. Dobrescu, să caute mĕsurile, ce vorŭ crede de cuviință pentru îndeplinirea votuluǐ de înfrățire la Focșanǐ. Membriǐ aleșǐ fură d-niǐ: I. Spineanu, C. Ghica-Simionescu, G. Bușilă și I. Otescu.

            A doua ḑi, 25 Maǐŭ, membriǐ Clubuluǐ studențilorŭ Universitățiǐ din Iașǐ fură însciințațǐ despre votulŭ din ḑiua precedentă, printr’o adresă formală a Comitetuluǐ.

            Iată cum termină Președintele entusiasta sa adresă:

            «Acum unŭ anŭ Delegațiunile universitățilorŭ s’aŭ întrunitŭ la Piatra; anulŭ acesta dorimŭ să ne îmbrățișămŭ cu toțǐ în orașulŭ Unireǐ-Focșanǐ! Epoca o vom fixa în Septembre viitorŭ până nu vorŭ începe cursurile la Facultățǐ. În acestŭ înțelesŭ Societatea a delegatŭ o comisiune provisorie de 4 membri, carǐ sĕ prepare tĕrimulŭ. Entusiasmulŭ aicǐ e la culme! Toțǐ studențiŭ au datŭ acestuŭ votŭ cu voioșie și aŭ uratŭ: fie ca câtŭ de curêndŭ sĕ maǐ cântămŭ o-dată cu glasŭ tare: „Ai sĕ dămŭ mână cu mână, ceǐ cu inimă română!” – În numele Societățiǐ, în numele studențilorŭ din Bucurescǐ, facŭ apelŭ, la d-v, d-le președinte, ca și studențiǐ din Iașǐ – cea ce nu mĕ îndoiescŭ – sĕ se arate gata la aceste voturǐ și prin d-v sĕ adereze. N’arŭ fi rĕŭ ca d-v. sĕ mĕ înșciințațǐ de aderarea Clubuluǐ câtŭ de urgentŭ, fie și prin depeșă, ca sĕ potŭ da sémă tuturorŭ cum staŭ lucrurile la Iașǐ. Trăiască înfrățirea studențilorŭ universitarǐ din România! Vie multŭ dorita ḑi a îmbrățișăriǐ nóstre”.

            Voturile din ḑioa de 24 Maiŭ aŭ fostŭ bine primite de studențiǐ din Iașǐ, precum se vede din următórea depeșă:

            «Președinteluǐ Societățiǐ universitare Unirea

În ședința din 28 Maiŭ, în unanimitate, membriǐ Clubuluǐ plinǐ de entusiasmŭ aderéză la propunerea de înfrățire și proclamă membriǐ onorificǐ aǐ Clubuluǐ studențilorŭ Iașenǐ, pe membriǐ Societățiǐ ce presidațǐ.

Vice-președinte V. Dimitriu».

            O dată consințimêntulŭ din tóte părțile venit, Societatea Universitară «Unirea» în ședința sa de la 31 Maiŭ 1880, alege o comisiune de optŭ membriǐ și anume: C. Orlénu, Al. Spiroǐ, Al. Nicolescu, P. Scorțeanu, C. Bacalbașa, I. Otescu, D. S. Vlădescu și D-lŭ C. C. Dobrescu, Președintele Societățeǐ, care cu depline puterǐ să lucreze pentru realisarea acesteǐ frumóse ideǐ.

            Această comisiune va trebui să se pună în comunicare cu comisiunea ce se va alege la Iașǐ și în armonie să caute mĕsurile cele maǐ nemerite pentru reușița intreprindereǐ.

            Totŭ așa se alese din sînulŭ Clubuluǐ studențilorŭ Universităței din Iașǐ, o comisiune de optŭ membrǐ, compusă din domniǐ: D. A. Atanasiu, V. Dimitriu, C. Ghețu, C. Mille, A. Gorescu, G. Nădejde, A. Bădărău și P. Sadoveanu, care lucrândŭ de acordŭ cu cea din Bucurescǐ, să facă posibilă realisarea Asociațiuneǐ generale a studențilorŭ universitarǐ din țéră.

            Comisiunile schimbară între dânsele primele ideǐ pentru constituirea «Asociațiuneǐ generale a studențilorŭ universitarǐ din România», în conformitate cu simțimêntele studențilorŭ, carǐ la Iașǐ, ca și la Bucureștǐ, le încredințaseră acéstă frumósă misiune. În acestŭ ințelesŭ comisiunea din Bucurescǐ, după maǐ multe întrunirǐ, pregătesce unŭ proiectŭ de statute, care în urma uneǐ fericite misiunǐ a studentuluǐ C. C. Dobrescu la Iașǐ, comisiunea d’acolo l’a parobatŭ și în acestŭ chipŭ proiectulŭ ca lucrare definitivă a comisiunilorŭ va fi presentatŭ înaintea Congresuluǐ studențilorŭ universitari din Focșanǐ.

            Epoca intrunireǐ primuluǐ Congresŭ a fostŭ hotărîtă de comisiunile unite pentru 7, 8 și 9 Septembre, anulŭ 1880»”.

Sursa: „Anuarulü Asociațiunei Generale a Studențiloru Universitari din România”. București, Tipografia Alecsandru A. Grecescu, 1882, pp. 1-4, 13-15.

*

2. Viața studențească în perioada comunistă (cu documente scrise din anii 1955, 1965 și 1975 și fotografii).

Din dorința de a surprinde și alte aspecte ale vieții studențești în perioada comunistă am ales trei extrase de documente. Ele arată în principal discrepanța dintre ceea ce propaganda comunistă prezenta majoritar și ceea ce liderii comuniști își doreau să se petreacă cu studenții și cu propagarea ideologiei comunist în învățământul superior și ceea ce se întâmpla de fapt. Cu accent pe elementele negative manifestate de studenți se probează că unele probleme ale tinereții și studenției au fost prezente și în dictatura comunistă, în ciuda încercărilor repetate și a controlului prin care se încerca înlăturarea lor. Dincolo de o retorică ce promova autocritica și existența mereu a unor aspecte de îmbunătățit pentru a cultiva perseverența și poate vigilența comunistă, problemele evidențiate și în fragmentele de documente trebuie să fi fost cât se poate de reale, pentru că până la urmă cele transmise prin acest documente nu erau destinate decât pentru „uz intern”, pentru cei angrenați în Comitetul de Partid al Centrului Universitar Bucureşti la diferitele sale paliere.

Am selectat fragmente de documente din anii 1955, 1965 și 1975 care fac referire la viața studențească bucureșteană, în condițiile amintite anterior. Ne-am oprit asupra vieții studențești din comunism pentru că totuși sunt multe aspecte încă necunoscute și în același timp multe idei neverificate, percepții, precum faptul că înainte de 1989 studenții erau controlați îndeaproape de către factorii politici și că îndoctrinarea politică era la cote înalte, în timp ce majoritatea studenților învățau silitori. Or, ceea ce ne arată documentele este o situație diferită. În afara acestor detalii, repetăm au fost selectate majoritar cele care surprindeau aspectele negative din punctul de vedere al membrilor de partid și a celor care conduceau organizațiilor de partid (puteau fi și alte aspecte negative neprezentate sau nedorite a fi prezentate), am urmărit să prezentăm și câteva date statistice, în principal pentru anul 1975, care arată numărul membrilor de partid în centrul universitar bucureștean, cu diferite defalcări interesante, dar și alte statistici (numărul de locuri în cămine în raport cu numărul de studenți cazați).

*

*

*

*

Sursa: SMBAN, fond CPCUB, dosar 1/1955.

***

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

Sursa: SMBAN, fond CPCUB, dosar 1/1965.

***

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

Sursa: SMBAN, fond CPCUB, dosar 1/1975.

*

Tot în această secțiune dedicată vieții studențești din perioada comunistă am inclus câteva fotografii din Arhiva Muzeului Universității din București. În fotografii este prezentată o situație idilică, să nu ne lăsăm păcăliți de reprezentările proprii propagandei comuniste sau ale celor instituționale (cămine, cantine, biblioteci din structura unor instituții de învățământ superior), care doreau să prezinte fie condiții foarte bune, fie pe studenți în ipostaze educative/moralizatoare (în general citind și învățând împreună și stând relaxați). Pe de altă parte marja de manevră a regimului comunist și instituțiilor sale opresive era limitată în cazul studențimii. În ceea ce privește condițiile din cămine, este evident că erau destule probleme și atunci și situații incredibile. De exemplu, cu totul altceva față de anii 1980 au fost condițiile studenților din anii 1950, când mulți dintre studenți stăteau, nu în camere cu mai multe persoane decât ar fi trebuit, ci chiar în barăci sau adevărate „hale” și erau bucuroși să poată urma o instituție de învățământ superior (peste prigoana autorităților de atunci mai mult decât dornice de a limita pătrunderea liberă în sistemul de învățământ față de cei care li se opuneau sau erau presupuși că ar putea fi într-o astfel de ipostază în viitor, s-au suprapus și dificultățile refacerii după distrugerile materiale și umane după cel de-Al Doilea Război Mondial și contextul internațional nefericit care a adus și alte probleme – plata datoriilor de război și sovietizarea, ca să amintim două dintre ele).

*

Un alt gen de fotografie pe care dorim să îl aducem în atenție este fotografia de absolvire a învățământului superior sau cea de aniversare a unui număr de ani de la absolvire. În cazul de față avem o fotografie color cu promoția de fizicieni 1964 a Universității din București, alături de profesorii lor: acad. Șerban Țițeica, acad. Margareta Giurgea și prof. dr. Vasile Mihu.

Fotografia este o donație din parte lui Radu Homescu, și face parte din Arhiva Muzeului Universității din București.

*

Așa cum am încercat să arătăm și în secțiunea dedicată periodicelor publicate în mediul universitar, aceste reviste pot contribui la îmbunătățirea cunoștințelor noastre mai ales despre studențime. Și alte genuri de periodice introducea în paginile lor rubrici sau simple articole dedicate studențimii, precum a fost cazul revistei „Tribuna României”, editată de Asociația „România”.

Sursa: „Tribuna României”, nr. 346, 15 august 1987, p. 16.

*

3. Casa de Cultură Studențească București la a 65-a aniversare (2002).

Studenții și-au găsit propriile locuri de întâlnire, de petrecere a timpului liber, inclusiv moduri de a se constitui în asociații care să le promoveze interesele. Dintre locurile importante pentru studențime menționăm Casa de Cultură Studențească din București, înființată în anul 1937, atunci când clădirea sa a fost finalizată după planurile întocmite de arhitectul Petre Antonescu în cadrul unui proiect de anvergură intitulat Cetatea Universitară. Peste ani, războaie și regimuri politice, Casa de Cultură a rămas un loc important pentru studenți. Suntem curioși în această a treia secțiune dedicată vieții studențești să aflăm o parte din activitățile care erau generate de această instituție și am identificat, ceea ce pentru noi astăzi este un document, și anume un articol de la a 65-a aniversare a Casei de Cultură Studențească, adică din primii ani ai secolului XXI. Să aflăm împreună cum petrecea o parte din studențime în această instituție.

            „Casa de Cultură Studențească București împlinește 65 de ani”

„Anul acesta, în noiembrie, calendarul vieții studențești marchează o dată importantă. Se împlinesc 65 de ani de la inaugurarea Casei de Cultură Studențești.

În anul 1937 era construită și dată în folosință în București o clădire ce avea să găzduiască de la construire și până în zilele noastre, Casa Studenților, actualmente numită Casa de Cultură Studențească. Patronată de Ministerul Educației și Cercetării, Casa de Cultură Studențească este inițiatorul unui mare număr de acțiuni culturale, științifice, educative pentru studenți, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, fiind singura de acest fel din țară.

Celebrarea vârstei de 65 ani va găsi Casa de Cultură a Studenților în formă, pentru că în luna noiembrie va fi organizată «Săptămâna Casei de Cultură Studențești», sub titulatura «Ieri, azi, mâine». Evenimentul va avea loc în luna noiembrie 2002.

Casa de Cultură Studențească – un singur nume, o multitudine de activități

În prezent, există 7 formații artistice în cadrul Casei de Cultură a Studenților: ansamblul folcloric «Doina», teatrul studențesc «Podul», campania de artă «Studio 24», trupa de teatru «Și da și nu», clubul de dans sportiv «Impetus», formația de dans modern «Stil», grupul coral «Sound» și corul de muzică religioasă «Buna Vestire». Toate formațiile primesc noi membri la începutul fiecărui an universitar, în funcție de necesități. În spațiul CCS București mai repetă și grupuri muzicale independente de pop, jazz, rock.

CCS oferă o mare varietate de cursuri: de la tehnica și arta fotovideoreportajului, limbi străin, artă plastică, la dans sportiv și chitară; de la design vestimentar la croitorie și imprimerie textilă. Înscrierile la cursuri se fac la începutul fiecărui semestru (1 octombrie 2002, respectiv 1 martie 2003); pentru studenți, sunt practicate prețuri promoționale.

Dintre evenimentele periodice patronate de CCS pot fi amintite Concursul Național de Fotografie «Fotogeografica» (aflat la a IV-a ediție anul acesta), Târgul Național de Turism pentru Tineret (prezentarea ofertelor turistice pentru studenți), Salonul Național de Pictură cu Temă Religioasă «Icoane» (manifestare bianuală, care se desfășoară în perioadele premergătoare Crăciunului și Paștelui).

Mai amintim spectacolele de teatru organizate de Teatrul Studențesc «Podul» și de Compania studențească de Teatru «Studio 24» sub genericul «La început de mileniu». Reprezentațiile fac parte dintr-o stagiune permanentă de spectacole de teatru de avangardă.

Un eveniment important îl constituie Festivalul Studențesc de Teatru Absurd «Eugène Ionesco», manifestare ce va avea loc și în acest an în luna noiembrie și va reuni trupe de teatru de amatori din centrele universitare din țară.

Festivalul Național Studențesc de Dans Sportiv este o manifestare aflată la cea de-a VI-a ediție, organizată de Casa de Cultură Studențească în colaborare cu Federația Română de Dans Sportiv.

Studenții spectatori ai acestor evenimente beneficiază de o reducere de 50% din costul biletelor.

Cine nu a auzit de faimoasa discotecă din cadrul Casei de Cultură Studențească? Aici se desfășoară anual multe baluri ale bobocilor din licee sau facultăți, precum și baluri de absolvire. În incinta CCS există de altfel și un bufet restaurant cu prețuri adecvate buzunarului studențesc.

Ce mai puteți găsi în sediul Casei de Cultură Studențești

Clubul ecologic UNESCO Pro Natura își are sediul în Casa de Cultură Studențească; un proiect important care a fost realizat de CCS în colaborare cu acest club este Centrul Internet pentru Studenți și ONG-uri «Strong», înființat în anul 1998. Clubul face parte din Federația Română a Asociațiilor și Cluburilor UNESCo, care funcționează tot în clădirea Casei de Cultură Studențești.

O altă organizație aflată în același loc este primul CineClub Studențesc din România, «StudFilm», unde este organizat de altfel și cursul de arta foto-videoreportajului (teorie și practică, realizare de clipuri artistice). Existența acestui CineClub este strâns legată de activitatea Uniunii Naționale a Cinecluburilor, care își desfășoară activitatea în același loc.

Tradiție și personalități

În cei 65 de ani de existență pe care își sărbătorește anul acesta Casa de Cultură Studențească a găzduit, în cadrul manifestărilor culturale, nume de rezonanță ale culturii și civilizației românești și universale. Tudor Arghezi, Păstorel Teodoreanu, academicianul Grigore Moisil, academicianul Virgil Cândea, Lucian Pintilie, Ion Vianu, Ion Hobana, Marin Preda, Tudor Gheorghe, Nicolae Manolescu, Johnny Răducanu, Alvin Toffler, Harry Barnes Jr. (ambasadorul SUA în România în anii ‘70), Sidney Geist (directorul Muzeului Guggenheim din New York), sunt doar câteva dintre personalitățile care au contribuit la prestigiul manifestărilor desfășurate sub acoperișul Casei de Cultură Studențești.

[…]”.

Sursa: „Buletin Informativ” (Universitatea din București), nr. 6/2002, pp. 25, 26.

*