La 10 octombrie 1857 s-a desfășurat o ceremonie în cadrul căreia s-a așezat la temelia construcției Palatului Universității din București, „piatra fundamentală”.
„Piatra fundamentală” este o piatră special pregătită și care a fost zidită în cadrul ceremoniei, cu o mistrie și un ciocan de argint de către reprezentanții țării și ai Marilor Puteri aflați atunci la București, care au așezat fiecare și câte o cărămidă la fundație. În interiorul acestei pietre, a fost închis într-o cutie de plumb, un pergament cu stema și sigiliul țării și textul actului scris cu prilejul acestui eveniment de către un profesor de caligrafie de la Școala Sf. Sava.
Actul scris, așezat în interiorul pietrei fundamentale, ar fi reprezentat una dintre cele mai importante piese ale Muzeului Universității. Din păcate, în urma săpăturilor făcute la sfârșitul anilor 1960 pentru refacerea Palatului Universității din București după distrugerile din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, documentul a fost distrus de către muncitorii care lucrau pe șantier. Descoperind piatra, aceștia au crezut, cel mai probabil, că este o comoară ascunsă și din acest motiv au sfărâmat capacul de piatră, au forțat capacul cutiei de plumb și, în final, au distrus complet prețiosul pergament, dezamăgiți fiind de conținutul cutiei, lăsând în urmă doar cenușă.
De atunci și până în prezent, Muzeul Universității are ca piesă de referință această piatră fundamentală, cea care a stat la baza construcției Palatului Universității, un monument arhitectural plin de istorie și cultură.
Date tehnice
~ Piatra fundamentală a Palatului Universității din București are o lungime de 89 cm, lățimea acesteia este de 60 cm, iar înălțimea de 25 cm.
~ Capacul realizat tot din piatră, având atașat un mâner din fier, are următoarele dimensiuni: lungimea este de 54 cm, lățimea de 28 cm, iar înălțimea este de 4 cm.
~ În interiorul pietrei fundamentale se găsește cutia de plumb, în care a fost așezat pergamentul. Acest capac măsoară în lungime 45 cm, iar în lățime 23 cm.
Obiceiul de a pune o piatră de temelie în interiorul căreia să fie așezat un document comemorativ este adesea întâlnit la ridicarea construcțiilor importante, încărcate de simbolism. O astfel de ceremonie s-a desfășurat în urmă cu aproape 150 de ani, atunci când, în prezența Principelui Carol I și a Principesei Elisabeta, a fost pusă piatră de temelie a Castelului Peleș.
De asemenea, acum 35 de ani Nicolae Ceușescu punea, în mod simbolic, primul cancioc cu ciment la temelia construcției Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului, în interiorul căreia se afla un cilindru metalic ce conține un astfel de pergament.
Articolul a fost realizat de Alexandra Gheorghe, studentă la Facultatea de Litere, specializarea Comunicare și relații publice (CRP), anul II, pe perioada practicii desfășurate la Muzeul Universității din București.