Spiru Haret, matematician și astronom este în același și singurul profesor universitar român (de matematică la Facultatea de Științe a Universității din București) care a dat numele unei formațiuni de relief pe Lună, adică unui crater, numit „Haret” (cu diametrul de 29,77 km), care are doi crateri sateliți: „Haret C” (diametru de 28,47 km) și „Haret Y” (diametru de 28,56 km). Nomenclatura a fost aprobată în anul 1970 pentru craterul Haret, respectiv în 2006 pentru Haret C și Haret Y. United States Geological Survey (USGS) Astrogeology Science Center, notează în Gazetteer of Planetary Nomenclature la originea numele acestui crater lunar următoarele: ˮSpiru; Rumanian astronomer (1851-1912)ˮ.

Este de menționat că UNESCO împreună cu International Astronomical Union (IAU) au stabilit din anul 2008 să acorde o importanță mai mare patrimoniului astronomic, inclusiv prin crearea unei pagini de internet speciale. Ca exemplu de definiție, patrimoniul astronomic reunește mărturiile legate de practica astronomiei și de utilizări și reprezentări sociale ale ei, sub forma unor monumente, situri, instrumente, arhive, metode de observație etc. (patrimoniul mobil și imobil, material și imaterial).

Ar fi interesant în viitor să aflăm mai multe informații despre începuturile astronomiei în România, despre patrimoniul astronomic pe care îl avem și despre întrepătrunderea cu patrimoniul universitar, în special cu cel al Universității din București (Spiru Haret, Nicolae Coculescu și alți astronomi, despre Observatorul Astronomic și dotările sale).

Cu albastru este amplasarea craterului Haret în partea sudică a Lunii, partea sa „nevăzută”.
Craterul Haret aflat într-o companie selectă: Hess (fizician american), Cabannes (fizician francez), Bose (botanist și fizician indian), Alder (chimist german), Poincaré (matematician și fizician francez) etc.
Craterul Haret și sateliții săi, Haret C și Haret Y.

Informații adiționale:

Detalii tehnice despre Haret, Haret C, Haret Y.

Gazetteer of Planetary Nomenclature

Nume românești pe cer (Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”) – putem să observăm și alte nume de personalități ce au legătură cu patrimoniul universitar, precum Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic în cadrul Universității din București (1908). De altfel, Nicolae Coculescu a fost absolvent al Facultății de Științe de la București (1889).

Despre craterele de pe Lună

Activitate educativă: cum să simulezi/realizezi un crater?

Cum se stabilesc numele de locuri pe Lună?

Google Moon, corespondentul Google Earth, pentru cei curioși și cu mult timp liber…

Post Views: 174