Titlul: „Viața studențească”.

Subtitlul: „Revistă a asociațiilor studențești din Republica Populară Romînă”.

Numărul 1: decembrie 1956.

***

La început de drum

„Poți să cunoști un om prin mijlocirea unui cartonaș scos din cutia de «cartes des visites» sau să simți încă de la prima strângere de mână, căldura familiară care înlătură atmosfera formală a etichetei.

Așa dorim să ne prezentăm și noi. Fără declarații grandilocvente, fără angajamente solemne, fără tot ceea ce face ca acest soi de prezentări, ce se doresc festive, să lase un gust dulceag.

De altfel, însuși cuvântul prezentare este nepotrivit căci presupune să vă expunem vouă, studenților, noi, redacție, un program de activitate. Fals. Nu există voi și noi – studenți și redactori – ci, o revistă a noastră, 12 pagini ce așteaptă să fie asaltate de articole, să se zbată în cadrul fix al formatului pentru a putea cuprinde mulțimea propunerilor noastre, mulțimea problemelor ce le dorim dezbătute, lămurite. Nu suntem deci o redacție cu câțiva oameni, ci un colectiv imens cu mii de redactori care scriu în gazeta lor cu sediul nu undeva în Capitală, ci la Universitatea «Parhon», la «Babeș» în Cluj – în sălile de cursuri din Galați sau Timișoara, printre viitorii filologi din cetatea moldoveană a atâtor cărturari dragi, la Petroșani unde învață viitorii ingineri ai minelor, în orașul de sub poalele Tâmpei, în facultățile din frumosul Tg. Mureș sau din Arad, Craiova…

Nici nu ar putea să fie altfel. Pronumele nostru este «Viața…» și ea, realitatea zilelor noastre, este cea care ne călăuzește în alcătuirea revistei. Stăpâna noastră este tocmai această viață, aceste realități dragi făurite prin efortul poporului, și-n primul rând prin cel al eroicei clase muncitoare. Sunt oamenii Griviței anului 33, sunt cei care au înfruntat gloanțele la Lupeni, oamenii rezistenței antifasciste, muncitorii care au închis gura de foc a mitralierelor lui Rădescu, oamenii care în dogoarea cuptoarelor Reșiței, în adâncul minelor sau trudind pe ogoare făuresc prin munca lor grea condițiile pentru ca noi să putem învăța, să avem condițiile necesare studiului.

Tocmai de aceea îi admirăm pe acești oameni, învățăm de la ei ce înseamnă devotament, abnegație – așa cum plastic se exprimă o aspirantă intitulându-și articolul din revistă «Îți mulțumesc, Hunedoara!» îi iubim ca pe părinți ai noștri. Și, la vârsta noastră, iubim cu pasiune, fără limită și fără drămuire.

Acest sentiment îl concretizăm, în primul rând, în dragostea pentru partid, pentru conducătorii lui în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Noi nu știm că chezășia succeselor noastre, chezășia construirii socialismului este conducerea de către partid, strânsa unitate dintre popor, partid și guvern. De aceea nu este de mirare că am întâmpinat cu dispreț și scârbă valurile de venin revărsate de «voci libere» despre manifestanții studențești la București, la Cluj și chiar la Sibiu. Care ar fi oare nebunul în stare să ceară reîntoarcerea vremurilor când studenții își comercializau sângele sau studentele erau invitate să-și împartă timpul între sala de curs și divers ocupații dubioase!

Așa că, dacă vom vorbi în fiecare număr al revistei despre dragostea pentru adevăr, pentru bunuri de preț – cultură și știință – , dacă vom cânta fata iubită, dragostea ce te cuprinde «asemenea lianelor din apă» vom scrie totodată plini de ură împotriva dușmanilor noștri, împotriva rămășițelor reacțiunii din țară, și a mentorilor lor de peste hotare.

În acest spirit va fi alcătuită revista noastră. Vom contribui efectiv la munca asociațiilor studențești. Educația comunistă, cetățenească, a studenților va fi obiectiv primordial al revistei.

Desigur că evidențierea rezultatelor remarcabile obținute de mulți dintre noi în studiu, va ocupa un spațiu larg al revistei. Pe de altă parte însă, rubrica «în aqua forte» va fi mereu deschisă pentru a stigmatiza pe cei ce cred că facultatea este un loc de recreere obținut pe o durată de 4-5 ani.

Problemele de știință, artă, literatură, învățământ, cu multiplele lor aspecte, își vor găsi o largă reflectare în revistă, deschizând astfel calea unui schimb creator de idei.

Câteva din aceste obiective formează conținutul primului număr al revistei pe care o aveți în față.

Asociațiile studențești au deci acum un organ de presă.

Așteptăm scrisorile voastre, vizitele la redacție!

«Viața studențească»”.

Sursa: „Viața studențească”, nr. 1, decembrie 1956, p. 1, 2.

***

Profesorul Constantin I. Parhon în mijlocul studenților

Clădirea Institutului Agronomic din Iași

Universitatea „Victor Babeș” din Cluj

Universitatea „Bolyai” din Cluj

Studenți în laborator

Institutul Politehnic din Timișoara

Cămine pentru studenții Institutului Agronomic din Iași

Casa de cultură a studenților din Timișoara

O fotografie rară: bucuria studenților pentru reușitele la examene

Universitatea „C. I. Parhon” din București

Cămine studențești în Galați

Studenții Institutului de Căi Ferate „Gh. Gheorghiu-Dej” din București la examen, utilizând machete pentru a răspunde întrebărilor

Institutul Politehnic din Iași

Studentă în bibliotecă pregătindu-se pentru examene

Institutul Agronomic „Tudor Vladimirescu” din Craiova

Studenți în timpul liber

Studenți învățând

Casa de Cultură a Studenților

Poezie apărută în „Viața studențească” scrisă de Nicolae Labiș

***

„Ion Iliescu, secretar al CC al UTM, președintele Comitetului de organizare a asociațiilor studențești din RPR

Bogați în înfăptuiri, anii regimului de democrație populară au deschis larg tineretului studios din țara noastră porțile spre cultură, spre știință, spre o viață mai bună.

O nouă dovadă a grijii partidului față de tânăra generație de intelectuali o constituie și Hotărârea Biroului Politic al CC al PMR din 22 iunie 1956 privitoare la îmbunătățirea muncii politico-educative în rândul studenților și crearea condițiilor organizatorice corespunzătoare pentru atragerea întregii mase a studenților în activitatea obștească, în vederea rezolvării problemelor lor profesionale specifice. Pe temeiul acestei Hotărâri s-a pornit în toate centrele universitare la crearea asociațiilor studențești.

Menite să unească pe toți studenții din instituțiile noastre de învățământ superior, asociațiile studențești vor desfășura, sub conducerea partidului și sub îndrumarea directă a organizațiilor de UTM, o bogată activitate profesional-științifică, culturală, sportivă și, în egală măsură, o activitate pe plan de gospodărire și asistență socială.

Asociațiile studențești au datoria să desfășoare o largă activitate educativă în spiritul atașamentului față de patria noastră – Republica Populară Romînă – în spiritul dragostei și devotamentului față de regimul democrat-popular, față de cauza construirii socialismului, în spiritul tradițiilor patriotice ale științei și culturii românești.

Ele vor duce mai departe glorioasele tradiții ale mișcării progresiste studențești din patria noastră care, în anii stăpânirii burghezo-moșierești, a militat, sub conducerea partidului, pentru democratizarea învățământului.

Asociațiile vor cultiva în rândurile studenților dragostea pentru internaționalismul proletar, sentimentul frăției cu tineretul naționalităților conlocuitoare. De asemenea, vor ajuta la strângerea relațiilor de colaborare cu studenții democrați din lumea întreagă.

Asociațiile studențești își propun, și desigur vor reuși, să-i antrenze pe studenți într-o muncă profesională mai susținută, mai pasionată și mai profundă. Cadre temeinic pregătite pentru economia și cultura socialistă a țării noastre, cetățeni devotați înaltelor idealuri de pace și progres social, de muncă neprecupețită spre bunăstarea celor mulți – iată țelul cel mai de seamă către care se vor îndrepta eforturile asociațiilor studențești. Se știe că învățământul nostru superior este orientat spre pregătirea unei intelectualități legată de popor, străină de rătăcirile «turnului de fildeș», o intelectualitate care va ști să lupte pentru a situa știința și tehnica țării noastre, arta și literatura ei, în primele rânduri ale culturii progresiste mondiale. Străduințelor depuse în acest sens de cei ce lucrează în învățământul superior li se vor alătura asociațiile studențești. Acestea vor înscrie în programul lor, ca pe o sarcină primordială, realizarea unui contact permanent, organizat și eficient între studenți și întreprinderile industriale și agricole.

O atenție deosebită vor acorda asociațiile dezvoltării activității științifice a studenților, participării active a acestora la cercurile științifice de pe lângă catedrele de specialitate, schimbului de experiență între cercurile similare din diferite centre universitare.

Pentru a contribui cu eficiență la îmbunătățirea condițiilor de viață ale studenților, asociațiile vor organiza controlul obștesc asupra cantinelor și căminelor și vor chema conducerea acestora să lupte hotărât împotriva nepăsării și lipsurilor existente, să lupte pentru o gospodărire pricepută și chibzuită, pentru obținerea unei mai bune deserviri la cantină, a unei mai bune organizări a vieții de cămin. Asociațiile vor fi consultate la acordarea burselor, vor repartiza locurile la casele de odihnă ale CCS, precum și la taberele studențești organizate de Consiliul central al asociațiilor studențești împreună cu Ministerul Învățământului și CCS.

Un loc de mare importanță îl va ocupa în viața asociațiilor activitatea culturală. Asociațiile vor trebui să organizeze vizionarea de către studenți în grupuri, a spectacolelor de operă, teatru, cinema, să organizeze împreună cu instituțiile de cultură spectacole, concerte și matinee speciale, să organizeze prezentări de filme chiar în institute.

Odată cu crearea de noi cluburi și case de cultură, asociațiile studențești vor organiza în cadrul acestora o bogată activitate culturală, care să se bucure de o participare numeroasă din partea studenților. Activității artistice de amatori i se va da o mare extindere. Anul acesta va fi organizată o trecere în revistă a realizărilor formațiilor artistice studențești din toate centrele universitare, urmând ca în anii următori această manifestare să devină tradițională.

Un loc la fel de important îl va ocupa în programul asociațiilor sportul universitar, atât prin sprijinul acordat sportului de masă, cât și prin stimularea sportului de performană. Întreaga muncă a asociației «Știința» va face parte integrantă din activitatea asociațiilor.

Asociațiile vor organiza regulat campionate universitare. După cum se știe, anul acesta campionatele s-au bucurat de o largă participare. De asemenea, în tot timpul anului vor fi organizate diferite întreceri sportive. În același timp, asociațiile vor continua să dezvolte legăturile sportive cu organizațiile studențești din alte țări, participând la manifestările organizate de UIS.

La adunările de constituire a asociațiilor se pun în discuție proiectele de program de activitate pentru anul în curs. Aceste programe trebuie să conțină cât mai multe obiective concrete, care să constituie un îndrumar în întreaga activitate a asociației și a consiliului respectiv.

Nu trebuie scăpat din vedere de asemenea că alegerea cu discernământ a consiilor de conducere a asociațiilor este un moment hotărâtor pentru activitatea viitoare a acestora. Alegerea în consilii a celor mai conștiincioși studenți, cu putere și dragoste de muncă, cu calități de buni organizatori, bine pregătiți profesional, politic și cultural, care se bucură de prestigiu în rândul studenților – este condiția sine qua non a succeselor noastre viitoare.

La începutul semestrul II, după ce se vor termina conferințele de alegere a consiliilor pe centre universitare, va avea loc la București conferința pe țară a asociațiilor studențești. Conferința va asculta raportul Comitetului de organizare, va lua în discuție și va adopta statutul asociațiilor studențești și va alege Consiliul central al asociațiilor studențești din RPR.

Recent s-a întrunit cea de a III-a plenară a Comitetului de organizare, care a adoptat proiectul de statut al asociațiilor studențești, proiect care va fi dat publicității și pus în discuția studenților.

Studențimea din țara noastră a răspuns cu mult interes creării asociațiilor studențești, înscriindu-se în masă în asociații.

Participând activ la munca asociațiilor, străduindu-ne ca ele să devină organisme vii, puternice – în stare să contribuie la formarea unui intelectual bine pregătit, generos în aspirații, bogat sufletește, legat de popor, devotat prin toată ființa sa patriei socialiste – să răspundem încrederii, grijii și dragostei cu care partidul și guvernul nostru au înconjurat întotdeauna tineretul, schimbul de mâine, constructor entuziast și îndrăzneț al societății noi”.

Sursa: „Viața studențească”, nr. 1, decembrie 1956, p. 1, 2.