Rețeaua avea patru obiective:

1. Schimb de informații privind inovația educațională (schimb de publicații și periodice, vizite de studiu, întâlniri, buletine informative).
2. Educație generală în cadrul educației continue (autoinstruire, dezvoltarea creativității, jocuri educaționale, dezvoltarea curriculumului).
3. Interacțiunea dintre educație și muncă (studii comparative, cooperare între școală și întreprinderi).
4. Tehnologie educațională (implicațiile noilor tehnologii pentru formarea profesorilor, schimb de programe audiovizuale, filme și televiziune educaționale).

CODIESEE a organizat mai multe întâlniri (o dată la doi ani) pentru a-și îndeplini obiectivele. Prezentăm ca exemplu situația de la a cincea astfel de întâlnire a grupului coordonator al rețelei/programului CODIESEE (limbile oficiale folosite în comunicare erau engleză și franceză).

Întâlnirea a avut loc în Grecia, la Delphi, în perioada 2-6 iunie 1986. România a fost reprezentată în cadrul CODIESEE de către o singură instituție: Universitatea din București, prin Departamentul de Educație și Psihologie. Persoanele de legătură erau următoarele: George Dincă, prorector, Ion Cerghit, directorul Departamentului de Educație și Psihologie și Lazăr Vlăsceanu, din cadrul aceluiași departament. La întâlnire din Grecia au luat parte reprezentanți din următoarele țări: Bulgaria, Grecia, Italia, Iugoslavia, Malta, România (participanți au fost Ioan Cerghit și Lazăr Vlăsceanu), Spania, Turcia și Ungaria.

Agenda (varianta în lucru) pregătită cuprindea următoarele:

1. Sesiunea de început
2. Alegerea ofițerilor întâlnirii.
3. Adoptarea agendei.
4. Analiza și evaluarea programului de actrivități pentru perioada scursă de la cea de-a patra întâlnire.

Subiectul 1: Schimb de informații privind inovarea educațională

Subiectul 2: Probleme în Educația Generală în cadrul Educației pe tot parcursul vieții.

Subiectul 3: Interacțiune între educație și muncă.

Subiectul 4: Tehnologia educației.

5. Pregătirea Programului de Cooperare pentru perioada iunie 1986-iunie 1988,
6. Evaluarea de impact asupra rețelelor de inovare în educație și orientarea viitoare a programului CODIESEE.
7. Cooperare în interiorul rețelei.
8. Prezentare de către națiunea-gazdă (Grecia) a unui subiect național încadrabil în programul de inovație în educație.
9. Alte întrebări.
10. Examinarea variantei în lucru a raportului final.
11. Sesiunea de închidere.

Programul pe zile cuprindea următoarele activități:

1 iunie – plecarea de la Atena spre Delphi

2 iunie – înscrierea participanților, desfășurarea primelor două sesiuni de lucru

3 iunie – zi liberă (vizitarea unui sit arheologic)

4 iunie – desfășurarea altor patru sesiuni de lucru

5 iunie – desfășurarea sesiunilor nr. 7 și 8 de lucru

6 iunie – desfășuarea ultimelor două sesiuni de lucru

7 iunie – plecarea spre Atena.

Prezența Universității din București în cadrul acestei rețele internaționale de lucru în probleme de educație, ca singură instituție ce reprezenta România la UNESCO (și în CODIESEE), subliniază importanța Universității din București și a corpului său academic, o activitate onorantă care merită a fi cercetată istoric în detaliu.

Sursa: Arhiva Universității din București, dosar CODIESEE – Reuniunea Delphi 2-6 VI 1986, volumul I.

The post Prezența Universității din București în rețeaua internațională CODIESEE (1986) appeared first on Muzeul Universității din București.

În perioada interbelică, Universitatea din București număra șapte facultăți, după ce în anul 1923 a fost înființată cea de-a șaptea facultate (Farmacie). După Reforma Învățământului, structura Universității din București a fost modificată în mod radical, prin scindarea unor facultăți (Științe, Litere și Filosofie) și scoaterea altora din structura instituției (Medicină, Farmacie, Medicină Veterinară, Teologie). Pe baza documentelor pe care le avem, reconstituim o situație detaliată cu toate catedrele componente ale Universității din București pentru anul 1985 prin comparație cu 1935 (la 50 de ani diferență). Dacă pentru acești ani numărul de facultăți era aproximativ similar, în schimb numărul de catedre era net superior în anul 1935 față de 1985. Situația a fost posibilă pentru că la momentul respectiv erau alte facultăți în cadrul Universității din București și cu alte specificități (de exemplu, Facultatea de Medicină era organizată în foarte multe catedre, care acopereau în general câte o singură specializare medicală). De asemenea, diferea și modul de organizare a învățământului superior, după 1948 s-a mers către a grupa mult mai multe discipline decât înainte, într-o singură catedră. Decizia a fost necesară și pentru a economisi bani care mergeau în direcția conducătorilor de catedre, ei după 1948 fiind mai puțini. Limitarea numărului de catedre a mai restrâns și controlat mai îndeaproape și puterea individuală a profesorilor universitari, care până în 1948 aveau mult mai multă capacitate de a influența propria catedră.

Evoluția facultăților de la Universitatea din București, situația din anul 1935 prin comparație cu 1985

Facultatea de Drept – Facultatea de Drept.

Facultatea de Științe – separarea facultății în mai multe facultăți: de Matematică, Fizică, Biologie, Geologie și Geografie.

Facultatea de Litere și Filosofie – separarea facultății în mai multe facultăți: de Istorie-Filozofie, Limba și Literatura Română, Limbi Străine.

Facultatea de Medicină – desprinderea facultății din structura Universității din București.

Facultatea de Teologie – desprinderea facultății din structura Universității din București.

Facultatea de Medicină Veterinară – desprinderea facultății din structura Universității din București.

Facultatea de Farmacie – desprinderea facultății din structura Universității din București.

Universitatea din București – Structura pe facultăți și catedre în anul 1935

Facultatea de Drept – 31

Facultatea de Științe – 25

Facultatea de Litere și Filosofie – 29

Facultatea de Medicină – 36

Facultatea de Teologie – 11

Facultatea de Medicină Veterinară – 14

Facultatea de Farmacie – 7

Facultatea de Drept

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil cu Aplicațiuni Practice și Jurisprudențiale

Catedra de Drept Civil Comparat cu Privire  Specială la Legislația Teritoriilor Alipite

Catedra de Drept Comercial cu Procedura Sa

Catedra de Drept Constituțional și Administrativ

Catedra de Drept Administrativ cu Aplicațiuni Practice și Jurisprudențiale

Catedra de Drept Natural și Internațional Public

Catedra de Drept Penal cu Procedura Sa

Catedra de Drept Roman

Catedra de Drept Roman

Catedra de Economie Politică

Catedra de Istoria Doctrinelor Economice

Catedra de Economie Politică cu Privire Specială la Legislația Agrară, Industrială și Minieră

Catedra de Finanțe și Statistică

Catedra de Legislație Financiară Română și Comparată

Catedra de Istoria Dreptulu iPublic și Privat în General și cu Referințe la Vechiul Drept Românesc

Catedra de Procedura Dreptului Civil

Catedra de Enciclopedia Dreptului

Catedra de Drept Administrativ și Expunerea Legilor Administrative, pentru Doctorat

Catedra de Drept Civil, pentru Doctorat

Catedra de Drept Comercial Comparat și Maritim, pentru Doctorat

Catedra de Drept Internațional Privat, pentru Doctorat

Catedra de Drept Roman (Pandecte), pentru Doctorat

Catedra de Istorie a Dreptului Roman și Drept Roman Public

Catedra de Teoria Generală a Dreptului cu Aplicațiuni la Dreptul Public

Catedra de Drept Penal Comparat, pentru Doctorat

Facultatea de Științe

Catedra de Geometrie Analitică

Catedra de Mecanică Rațională și Experimentală

Catedra de Calcul Diferențial și Integral

Catedra de Fizică Moleculară, Acustică și Optică

Catedra de Gravitate, Căldură și Electricitate

Catedra de Aplicațiile Căldurii și Electricității

Catedra de Chimie Organică

Catedra de Chimie Anorganică

Catedra de Chimie Technologică

Catedra de Chimie Agricolă

Catedra de Anatomie și Fiziologie Vegetală

Catedra de Geologie

Catedra de Astronomie și Mecanică Cerească

Catedra de Fiziologie Generală și Comparată

Catedra de Teoria Funcțiilor

Catedra de Morfologie Animală

Catedra de Mineralogie Generală

Catedra de Paleontologie

Catedra de Algebră Superioară și Teoria Numerelor

Catedra de Zoologie Descriptivă

Catedra de Fizică Generală

Catedra de Mecanica (Fizico-Chimice)

Catedra de Fizică Moleculară (Gravitate, Căldură și Electricitate)

Catedra de Geometrie Descriptivă

Catedra de Chimie Biologică

Conferința de Matematică Generale (conferința era o structură organizatorică inferioară catedrei)

Conferința de Matematici Elementare și Geometrie Descriptivă

Conferința de Chimie Generală

Conferința de Morfologie și Sistematică Vegetală

Conferința de Petrografie Generală

Conferința de Geologia României și Zăcăminte de Petrol

Conferința de Fisiologie Vegetală

Conferința de Chimie Fizică

Conferința de Fermentațiuni și Aplicațiile lor

Conferința de Chimie Alimentară

Conferința de Chimie Analitică

Facultatea de Litere și Filosofie

Catedra de Estetică, Etică și Sociologie

Catedra de Istoria și Enciclopedia Filosofie

Catedra de Pedagogie și Istoria Pedagogiei

Catedra de Pedagogie Teoretică

Catedra de Psihologie, Logică și Teoria Cunoștinței

Catedra de Limba și Literatura Elenă

Catedra de Limba și Literatura Latină

Catedra de Filologie Romanică cu Privire Specială la Limba Română

Catedra de Istoria Literaturii Române Moderne și Folclor

Catedra de Istoria Literaturii Române Vechi

Catedra de Literatura Română și Estetica Literară

Catedra de Limba și Literatura Franceză

Catedra de Limba și Literatura Germană

Catedra de Limba și Literatura Italiană

Catedra de Dialectologie și Folclor Romanic

Catedra de Fonetică Generală și Experimentală

Catedra de Arheologie

Catedra de Arheologie Preistorică

Catedra de Geografie Generală, Antropogeografie și Etnografie

Catedra de Geografie Fizică

Catedra de Istorie Antică și Epigrafie

Catedra de Istoria Artei

Catedra de Civilizație Franceză

Catedra de Istoria Evului Mediu și Modern

Catedra de Istoria Românilor

Catedra de Limbile Slavice

Catedra de Istoria Civilizațiunii Bizantine

Catedra de Filologie Comparată a Limbilor Greco-Latine

Catedra de Istoria Slavilor de Răsărit

Facultatea de Medicină

Catedra de Anatomie și Embriologie

Catedra de Anatomie Patologică

Catedra și Institutul de Anatomie Topografică și Chirurgie

Catedra de Chimie Medicală

Catedra de Clinica Boalelor Mintale

Catedra de Clinica Boalelor Nervoase și Electroterapie

Catedra de Clinica Boalelor Căilor Urinare

Catedra de Clinica I Chirurgicală

Catedra de Clinica II Chirurgicală

Catedra de Clinica III Chirurgicală

Catedra de Clinica Chirurgicală Infantilă și Ortopedie

Catedra de Clinică Dermatologică și Sifiligrafică

Catedra de Clinica I Medicală

Catedra de Clinica II Medicală

Catedra de Clinica III Medicală

Catedra de Clinică Obstetricală

Catedra de Patologie și Clinică Infantilă

Catedra de Clinică Terapeutică

Catedra de Farmacologie

Catedra de Fiziologie

Catedra de Igienă

Catedra de Istologie

Catedra de Oto-Rino-Laringologie

Catedra de Medicină Experimentală

Institutul Medico-Legal „Prof. Dr. Mina Minovici” (avea funcție de catedră)

Catedra de Medicină Operatoare

Catedra de Clinică Oftalmologică

Catedra de Patologie Generală

Catedra de Patologie Medicală

Catedra de Zoologie Medicală și Parazitologie

Catedra de Clinica Gynecologică

Catedra de Bacteriologie

Catedra de Endocrinologie Clinică și Teoretică

Catedra de Puericultură

Catedra de Clinica II Obstetricală

Conferința de Radiologie Medicală

Facultatea de Teologie

Catedra de Drept Canonic

Catedra de Exegeza Noului Testament

Catedra de Exegeza Vechiul Testament, Limba Ebraică, Arheologia Biblică și Introducerea în Cărțile Vechiul Testament

Catedra de Istoria Bisericii Române

Catedra de Istorie Bisericească Universală

Catedra de Patrologie și Istoria Dogmelor

Catedra de Teologie Morală

Catedra de Liturgică și Pastorală

Catedra de Catehetică și Omiletică cu Exerciții de Predică

Catedra de Îndrumări Misionare

Catedra de Istoria Literaturii Bisericești și Religioase Moderne

Facultatea de Medicină Veterinară

Catedra de Anatomie Comparată Descriptivă și Topografică

Catedra de Anatomie Patologică și Microbiologie

Catedra de Chimie Biologică

Serviciul Clinicii de Boale Contagioase

Catedra de Patologie și Clinică Chirurgicală

Catedra de Clinică și Patologie Medicală

Catedra de Farmacodinamie și Terapeutică

Catedra de Fiziologie Comparată

Catedra de Patologie cu Clinică Obstetricală și Patologie cu Clinică Bovină

Catedra de Parazitologie și Inspecția Sanitară a Alimentelor și Conferința de Zoologie

Catedra de Zootehnie și Exteriorul Animalelor

Catedra de Istologie, Embriologie și Teratologie

Catedra de Medicină Operatoare Podologie

Catedra de Igienă Veterinară și Patologie Generală

Facultatea de Farmacie

Catedra de Chimie Farmaceutică

Catedra de Botanică Generală și Farmaceutică

Catedra de Chimie Analitică

Catedra de Chimie Biologică și Alimentară

Catedra de Chimie Generală

Catedra de Fizică Experimentală Aplicată la Farmacie

Catedra de Farmacognozie și Farmacodinamie

.

Universitatea din București – Structura pe facultăți și catedre în anul 1985

Facultatea de Matematică – 3

Facultatea de Fizică – 5

Facultatea de Biologie – 2

Facultatea de Geologie și Geografie – 3

Facultatea de Istorie-Filozofie – 4

Facultatea de Drept – 2

Facultatea de Limba și Literatura Română – 2

Facultatea de Limbi Străine – 4

Facultatea de Matematică

Catedra de Algebră și Analiză

Catedra de Informatică și Teoria Probabilităților

Catedra de Mecanică, Ecuații, Geometrie

Facultatea de Fizică

Catedra de Fizică Teoretică și Matematică

Catedra de Electricitate, Corp Solid, Biofizică

Catedra de Optică, Spectroscopie, Plasmă

Catedra de Mecanică Fizică, Fizică Moleculară, Fizica Polimerilor

Catedra de Fizică Atomică și Nucleară

Facultatea de Biologie

Catedra de Biologie Vegetală

Catedra de Biologie Animală

Facultatea de Geologie și Geografie

Catedra de Mineralogie

Catedra de Geologie și Geofizică

Catedra de Geografie

Facultatea de Istorie-Filozofie

Catedra de Istorie

Catedra de Filosofie

Catedra de Economie Politică, Sociologie și Socialism Științific

Catedra de Pedagogie-Psihologie

Facultatea de Drept

Catedra de Drept

Catedra de Educație Fizică și Sport

Facultatea de Limba și Literatura Română

Catedra de Limba Română

Catedra de Literatură

Facultatea de Limbi Străine

Catedra de Limba Franceză

Catedra de Limbi Romanice, Clasice, Orientale

Catedra de Limbi Germanice

Catedra de Limbi Slave

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Stat de funcții 1985; Anuarul Universității din București, 1935-1936, București, Institutul de Arte Grafice „Bucovina”, 1937.

The post Evoluția facultăților și catedrelor de la Universitatea din București, situația din anul 1935 prin comparație cu 1985 appeared first on Muzeul Universității din București.

Sporturile erau practicate prin coordonarea Catedrei de Educație Fizică și Sport, în cadrul Facultății de Drept. Este un fapt mai puțin cunoscut, că la Facultatea de Drept, pe lângă o catedră specifică, cea de Drept, funcționa și Catedra de Educație Fizică și Sport. Și poate încă un detaliu interesant de precizat, profesorii de la această catedră, predau disciplina educație fizică pentru anii I și II pentru studenții tuturor facultăților din Universitatea din București. De exemplu, Virgil Hnat era profesor de educație fizică la facultățile de Fizică, Geologie și Matematică, Vlad Dogaru la facultățile de Istorie-Filosofie și Limba și Literatura Română, iar Elisabeta Nedef la facultățile de Biologie, Matematică, Limbi și Literaturi Străine și Geologie.

În cele ce urmează, prezentăm situația cadrelor didactice de la Catedra de Educație Fizică și Sport și ramurile sportive în care activau, alături de alte atribuții pe care le aveau:

Antonica Bălan – conferențiar, șef de catedră, specializarea canotaj, discipline predate/atribuții: canotaj feminin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, conducere practică productivă, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Victor Ionescu – conferențiar, specializarea handbal, discipline predate/atribuții: canotaj masculin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Eugen Trofin – conferențiar, specializarea handbal, discipline predate/atribuții: handbal onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții onoare, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Alexandru Bizim – lector, specializarea atletism, discipline predate/atribuții: atletism feminin, șah feminin și masculin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive.

Mărioara Ionescu – lector, specializarea gimnastică, discipline predate/atribuții: gimnastica sportivă, schi feminin și masculin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Ianuarie Teleguța – lector, specializarea baschet, discipline predate/atribuții: baschet onoare, judo masculin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Nicu Stoica – lector, specializarea volei, discipline predate/atribuții: volei onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții onoare, conducere practică productivă, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Ion Petruțiu – lector, specializarea baschet, discipline predate/atribuții: baschet onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, conducere practică productivă, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Vlad Dogaru – lector, specializarea atletism, discipline predate/atribuții: oină RSR (Institutul Politehnic), educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții RSR, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Elisabeta Nedef – lector, specializarea gimnastică, discipline predate/atribuții: gimnastică ritmică, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Mihai Stoian – lector, specializarea volei, discipline predate/atribuții: tenis de masă, tenis de câmp, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Teodor Petrescu – lector, specializarea fotbal, discipline predate/atribuții: fotbal onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Aurora Leonte – lector, specializarea handbal, discipline predate/atribuții: handbal onoare, badminton, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Elena Mureșan – lector, specializarea înot, discipline predate/atribuții: natație, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Virgil Hnat – lector, specializarea volei, discipline predate/atribuții: volei onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Gheorghe Vasile – asistent, specializarea gimnastică, discipline predate/atribuții: gimnastică sportivă, atletism, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Stat de funcții 1985, Stat de funcții Catedra de Educație Fizică și Sport, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Sporturi practicate la Universitatea din București în anul 1985 appeared first on Muzeul Universității din București.

Planul editorial al Universității din București pe anul 1985 a cuprins 128 de titluri (cursuri și materiale ajutătoare), repartizate astfel pe facultăți:

Matematică – 14

Fizică – 21

Biologie – 6

Geologie-Geografie – 16

Istorie-Filosofie – 13

Drept – 3

Limba și Literatura Română – 6

Limbi și Literaturi Străine – 49

Din cele 128 de titluri au fost predate pentru tipărire doar 91, restul fiind restanțe sau reportate pentru anul 1986.

Situația realizării planului editorial pe facultăți:

Matematică – 12

Fizică – 10

Biologie – 5

Geologie-Geografie – 13

Istorie-Filosofie – 11

Drept – 2

Limba și Literatura Română – 3

Limbi și Literaturi Străine – 35

În afara lucrărilor din planul editorial pe anul 1985 au fost tipărite sau multiplicate alte 30 de manuale și cursuri, predate cu întârziere și rămase din anii 1983 și 1984.

Dintre lucrările importante apărute în anul 1985, menționăm pe facultăți, următoarele titluri și autorii lor:

Matematică

R. Cristescu, Spații liniare ordonate topologice

Gh. Sirețchi, Analiză matematică, vol. III

A. Turtoi, Curs de geometrie, ediția a II-a

L. Nicolescu, Geometrie, partea a II-a

V. Craiu și colectiv de autori, Probleme de matematică și calcul numeric

L. Livovschi, H. Georgescu, Bazele informaticii, partea a II-a

N. Cristescu, Teoria plasticității cu aplicații la prelucrarea metalelor

Fizică

colectiv de autori, Mecanică, fizică și acustică

colectiv de autori, Fizică moleculară și căldură

St. Turbatu, D. Ștefănescu, Analiză matematică

Fr. Iosif și colectiv de autori, Fizică atomică, lucrări practice

I. Spînulescu, Prelucrarea, înregistrarea și afișarea datelor

Gh. Victor, A. Popescu, Introducere în bionică

St. Levai și colectiv de autori, Lucrări practice de optică

I. Munteanu și colectiv de autori, Materiale componente electronice

Biologie

I. Anghel și colectiv de autori, Genetica microorganismelor și Citologie vegetală

D. Mărgineanu, Biofizică

E. Eliade, Fitopatologie

Geologie-Geografie

C. Dimofte, Organizarea și conducerea întreprinderilor geologice

S. Ciulache, Metrologie și climatologie

D. Sandu, Exploatarea geologică și evaluarea zăcămintelor

A. Neguț, Biofizică de sondă

I. Mareș și colectiv de autori, Petrologia rocilor magmatice

Istorie-Filosofie

a) Istorie

L. Bîrzu, Arheologia generală

L. Boia, Prelegeri de geografie istorică

I. Scurtu, M. Totu, D. Smîrcea, Din istoria mișcării democratice studențești din România

[lipsă autori], Études d’historiographie

b) Filsoofie, Pedagogie, Sociologie

I. Drăgan și colectiv de autori, Sociologie generală

I. Cerghit și colectiv de autori, Curs de pedagogie

E. Popescu, Prelegeri de pedagogie

I. Neacșu, Metode și tehnici moderne de învățare

I. Ianoși și colectiv de autori, Esteticul, interferențe valorice

Al. Boboc, I. Roșca, Filosofia contemporană în texte alese și adnotat, partea I

Drept

S. Ghimpu, Dreptul Muncii

D. Marinescu, Drept agrar și funciar

S. Zilberstein, V. Ciobanu, Drept procesual civil (îndreptar)

A. Pop, Gh. Beleiu, Drept economic socialist românesc, vol. II

Limba și Literatura Română

M. Guiu, Exerciții de limba română (pentru anul pregătitor)

E. Ionescu, Verbul românesc. Dicționar sintetic

O. Tunsoiu, D. Marin, Exerciții de limba română

Elena Berea-Găgeanu, Exerciții de limba română. Moduri nepersonale

Limbi și Literaturi Străine

Angela Ion, Victor Hugo

G. Dimitriu, Literatura americană, sec. XIX, vol. I

I. Fischer, Morfologia istorică a limbii latine

E. Fodor și colectiv de autori, Elemente de gramatică a limbii ruse

Al. Balaci, Istoria literaturii italiene, vol. I

G. Fîrnoagă, Limba engleză

M. Botez, Literatura engleză, epoca victoriană

D. Chițoran, A. Cornilescu, Limba engleză

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Stenograme Senatul Universitar 1985, Stenograma Ședinței Biroului Executiv al Senatului și Comitetului de Partid al Universității din București din 25 ianuarie 1986, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Planul editorial al Universității din București pe anul 1985 appeared first on Muzeul Universității din București.

Bustul lui Gheorghe Costaforu, aflat în expoziția permanentă (click pe fotografie pentru a vedea bustul într-o rezoluție mărită)

Autor: Karl Storck.

Semnătura: Karl Stork.

Datare: a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Țara: România.

Material: Marmură albă.

Dimensiuni: 64 x 56 cm.

Descriere: Bust ce îl reprezintă pe Gheorghe Costaforu, primul rector al Universității din București (1864-1872). Personaj masculin, reprezentat din semiprofil, dreapta, cu mustață, cioc și vestimentație tipică celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, cu papillon, vestă, revere din frac și doi nasturi stilizați.

Pentru alte busturi din patrimoniul Muzeului Universității din București puteți accesa ADMUB.

The post Bustul lui Gheorghe Costaforu (1820-1876) realizat de Karl Storck appeared first on Muzeul Universității din București.

Facultatea de Istorie-Filosofie

Secția istorie-filosofie

Practica productivă

Practica arheologică, anul de studiu I, semestrul I, perioada 15 septembrie-15 octombrie 1985, locul: Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului București.

Practica arheologică, anul de studiu I, semestrul II, perioada 15 iunie-12 iulie 1986, locuri: Șantierul Școală Pietroasele, Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului București.

Practică în arhive, muzee, șantiere arheologice, anul de studiu II, semestrul I, perioada 15 septembrie-15 octombrie 1985, locul: Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului București.

Practică în arhive, muzee, șantiere arheologice, anul de studiu II, semestrul II, perioada 15 iunie-12 iulie 1986, locuri: Arhivele Statului, Șantierul Școală Pietroasele, Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului București, Institutul de Studii Sud-Est Europene.

Practica de diplomă, anul de studiu III, semestrul II, perioada 15 iunie-12 iulie 1986, locurile: Arhivele Statului, Institutul N. Iorga, Institutul de Arheologie, Institutul de Studii Sud-Est Europene.

Practica pedagogică

Practică pedagogică (organizarea practicii), anii de studiu III și IV, semestrul I, data 23.09.1985, locul: Amf. N. Iorga.

Practică pedagogică (asistență la ore, lecții de probă, asistențe la alte activități din școli, lecții finale, încheierea activității pe grupe), anul de studiu V, semestrul I, perioada  23 septembrie-2 decembrie 1985, locurile: liceele C. A. Rosetti, Z. Kosmodemianskaia, I. Hasdeu, Gh. Lazăr.

Practică pedagogică (analiza activității, încheierea situației), anul IV de studiu, semestrul I, data 3 decembrie 1985, locul: Amf. N. Iorga.

Practică pedagogică (asistență la ore, lecții de problă, asistențe la alte activități din școli, lecții finale), anul de studiu III, semestrul I, perioada 16 octombrie 1985-20 ianuarie 1986, locurile: liceele N. Bălcescu, Spiru Haret, Industrial nr. 34 și școlile nr. 5 și nr. 150.

Practică pedagogică (practică compactă), anul de studiu III, semestrul II, perioada 17 februarie-1 martie 1986, locurile: în unitățile școlare unde s-a lucrat în semestrul I

Secția filosofie-istorie

Practica productivă

Practică de cercetare socio-demografică, anul de studiu II, perioada iunie-iulie 1986, locurile: județe ale țării – temă de contract.

Dinamica comportamentului demografic al familiei, anul de studiu III, perioada iunie-iulie 1986, locurile: județe ale țării – temă de contract.

Modificări în structura satului contemporan în contextul noii revoluții agrare, anii de studiu II și III, perioada iunie-iulie 1986, perioada iunie-iulie 1986, locurile: județe ale țării – temă de contract.

Evoluția și formele de manifestare a fenomenului religios în condițiile socialismului și acțiuni la cabinetele politico-ideologice, anii de studiu I, II și III, perioada iunie-iulie 1986, locurile: București, Galați.

Comunități umane în cultura tradițională în ariile nou industrializate, anii de studiu II și III, perioada iunie-iulie 1986, locul: județul Gorj.

Activități culturale studențești la Baza Lacul Tei, anii de studiu I, II și III, perioada iunie-iulie 1986, locul: București.

Activități de propagandă la Cabinetele politico-ideologice, anii de studiu I și II, perioada iunie-iulie 1986, locul: județul Prahova.

Activități de cercetare și diagnostic la Spitalul nr. 9, anii de studiu II și III, perioada iunie-iulie 1986, locul: București.

Practica pedagogică

Practică pedagogică (organizarea practicii), anul de studiu IV, semestrul I, data 17 septembrie 1985, locul: sala 215.

Practică pedagogică (asistență la ore și programarea activității), anul de studiu IV, semestrul I, data 24 septembrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (lecții de probă), anul de studiu IV, semestrul I, data: 1 octombrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (lecții de probă), anul de studiu IV, semestrul I, data: 8 octombrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (lecții de probă și finale), anul de studiu IV, semestrul I, data: 15 octombrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (lecții de probă și finale), anul de studiu IV, semestrul I, data: 22 octombrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (lecții de probă și finale), anul de studiu IV, semestrul I, data: 29 octombrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (lecții finale), anul de studiu IV, semestrul I, data: 5 noiembrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (lecții finale), anul de studiu IV, semestrul I, data: 12 noiembrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (lecții finale), anul de studiu IV, semestrul I, data: 19 noiembrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (încheierea activității pe grupe), anul de studiu IV, semestrul I, data: 26 noiembrie 1985, locurile: liceele I. Neculce, Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale.

Practică pedagogică (analiza activității pe secție), anul de studiu IV, semestrul I, data: 3 decembrie 1985, locul: sala 215.

Practică pedagogică (ședință de instruire), anul de studiu III, semestrul I, data: 7 decembrie 1985, locul: Amf. Conta.

Practică pedagogică (activități de cunoaștere a școlilor de practică și alte activități în funcție de condițiile concrete), anul de studiu III, semestrul I, perioada 9-20.12.1985, locurile: Z. Kosmodemianskaia, Economic nr. 3, Caragiale, Gh. Lazăr, Spiru Haret.

Practică pedagogică (analiza muncii), anul de studiu III, semestrul I, data 21 decembrie 1985, locul: Amf. Conta.

Practică pedagogică (deschiderea practicii), anul de studiu III, semestrul II, data 18 februarie  1985, locul: Amf. Conta.

Practică pedagogică (lecții de probă, activități metodice și extrașcolare, analiza activității), anul de studiu III, semestrul II, date: 25 februarie; 4, 11, 18 și 25 martie; 1, 8, 15, 22 și 29 aprilie; 1 și 8 mai 1986, locurile: liceele I. Neculce, Caragiale, Economic nr. 3, Gh. Lazăr.

Facultatea de Geologie și Geografie

Munca în agricultură, anul de studiu I, semestrul I, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, locul: ?

Practică de inițiere în activități de teren geologice, topografice, geomorfologice, anul de studiu I, semestrul I, 16 iunie-12 iulie 1986, locul: Petroșani

Munca în agricultură, anul de studiu II, semestrul I, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, locul: Câmpina

Practică de inițiere în cartare geologică, anul de studiu II, semestrul II, perioada 16 iunie-12 iulie 1986, locul: Baia Mare

Munca în agricultură, anul de studiu III – inginerie geologică, semestrul I, perioada 1-15 octombrie 1985, locul: IPEG-uri

Practica de prospecțiune și explorarea geologică în domeniile zăcăminte de minereruri, zăcăminte de hidrocarburi, geologie și hidrogeologia cărbunilor, anul de studiu III, inginerie geologică, semestrul II, perioada 16 iunie-12 iulie 1986, locul: IPGG București, trusturi de foraj extracție, exploatări miniere

Munca în agricultură, anul de studiu III – inginerie geofizică, semestrul I, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, locul: în echipe de prospecțiune

Practica în domeniile prospecțiuni gravimetrice sau magnetice și prospecțiuni electromagnetice, anul de studiu III, inginerie geofizică, semestrul II, perioada 16 iunie-12 iulie 1986, locul: la IPGG-uri și IGG București

Practica de cercetare-proiectare pe grupe de aprofundare în domeniile zăcăminte de minereuri, prospecțiuni geochimice, zăcăminte nemetalifere, geologia petrolului, geologia zăcămintelor de cărbuni, geologie inginerească și hidrogeologie, anul de studiu IV inginerie geologică, semestrul I, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, locul: IPGG București, IPEG-uri, centrale miniere (Deva, Baia Mare, Oltenia), Centrala Sării și Nemetaliferelor, ISPH, trusturi de foraj extracție

Practica individuală în vederea realizării temei proiectului de diplomă, anul de studiu IV inginerie geologică, semestrul II, perioada 16 iunie-12 iulie 1986, locul: unități cu activități geologice din cadrul Ministerului Geologiei, Ministerul Minelor, Ministerul Petrolului, Ministerul Energiei Electrice

Practica în domeniile prospecțiuni seismice și geofizică de sondă, anul de studiu IV, inginerie geofizică, semestrul I, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, locul: IPGG București, IGP Ploiești

Practica individuală în vederea realizării temei proiectului de diplomă, anul de studiu ? semestrul II, perioada 16 iunie-12 iulie 1986, locul: IPGG-IGG București, ICP Ploiești, IFLGS, ISPH București, CFPS Măgurele

Practica individuală în vederea realizării temei proiectului de diplomă, anul de studiu V inginerie geolofică, semestrul II, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, 2 aprilie 1986, locul: unități cu activități geologice și geofizice din cadrul Ministerului Geologiei, Ministerul Minelor, Ministerul Petrolului, Ministerul Energiei Electrice, Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară

Aplicații practice, anii de studiu I și II inginerie geologică și geofizică, semestrul I, perioada aprilie – o săptămână în vacanța elevilor, locul: Valea Prahovei și Valea Dâmboviței, zona Brașov

Aplicații practice, anul de studiu III inginerie geologică, semestrul I, perioada aprilie – o săptămână în vacanța elevilor, locul: Dobrogea de Nord

Aplicații practice, anul de studiu III inginerie geofizică, semestrul I, perioada aprilie – o săptămână în vacanța elevilor, locul: Carpații Orientali

Aplicații practice, anul de studiu IV inginerie geologică, semestrul I, perioada aprilie – o săptămână în vacanța elevilor, locul: Carpații Orientali

Aplicații practice, anul de studiu IV inginerie geofizică, semestrul I, perioada aprilie – o săptămână în vacanța elevilor, locul: Carpații Orientali

Aplicații practice, anul de studiu V inginerie geologică, semestrul I, perioada aprilie – o săptămână în vacanța elevilor, locul: Moldova de Nord, bazinul Transilvaniei, Valea Oltului

Aplicații practice, anul de studiu V inginerie geofizică, semestrul I, perioada aprilie – o săptămână în vacanța elevilor, locul: geofizică marină, Constanța

Practica productivă în agricultură, anul de studiu I geografie, semestrul I, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, locul: ?

Practica de inițiere în activitatea de teren (cartări măsurători hidrologice, meteorologice, ridicări topografice, anul de studiu I geografie, semestrul II, perioada 16 iunie-12 iulie 1986, locul: Stațiunea Geografică Orșova

Practica productivă în agricultură, anul de studiu II geografie, semestrul I, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, locul: ?

Practica de inițiere în activitatea de teren (cartări măsurători hidrologice, meteorologice, ridicări topografice, anul de II studiu geografie, semestrul II, perioada 16 iunie-12 iulie 1986, locul: Câmpina

Practica productivă în agricultură, anul de studiu III geografie, semestrul I, perioada 30 septembrie-12 octombrie 1985, locul: ?

Practica de de teren în vederea elaborării lucrării de diplomă, anul de studiu III geografie, semestrul II, perioada 16 iunie-12 iulie 1986, locul: în diferite regiuni ale țării în funcție de proiectul de diplomă

Practică productivă în vederea elaborării proiectului de diplomă, anul de studiu IV geografie, semestrul II, perioada 4 mai-14 iunie 1986, locul: București

Aplicații practice, anul de studiu I geografie, semestrul II, perioada mai, locul: Dobrogea, Delta Dunării

Aplicații practice, anul de studiu II geografie, semestrul II, perioada mai, locul: Subcarpații Olteniei, Depresiunea Transilvaniei, Munții Apuseni

Aplicații practice, anul de studiu III geografie, semestrul II, perioada mai, locul: Subcarpații Moldovei, Carpații Orientali

Aplicații practice, anul de studiu IV, semestrul I, perioada octombrie, locul: Munții Banatului, Câmpia de Vest

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Secretariat Practică 1985, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Practica productivă și pedagogică la Facultatea de Istorie-Filosofie prin comparație cu Facultatea de Geologie și Geografie, în anul universitar 1985/1986 appeared first on Muzeul Universității din București.

Documentele din arhivă arată că, în perioada comunistă, la nivel ideologic se punea un accent important pe integrarea cercetării cu învățământul și producția. Această orientare se reflecta și în activitatea studenților, prin organizarea cercurilor științifice.

Astfel, pentru anul 1985 am identificat existența a numeroase cercuri științifice studențești, organizate la nivelul facultăților*:

Facultatea de Istorie și Filosofie

Istoria veche a României universale

Istoria medie a României și universale

Istorie modernă a României și universală

Istoria contemporană a României

Orientalistică

Materialism dialectic, filosofia științei și logică

Materialism istoric și socialism științific

Istoria filosofiei

Economie politică și sociologie

Cerc științific științe sociale

Psihologie și pedagogie

Facultatea de Matematică

Algebră

Geometrie

Geometrie diferențială

 Analiză

Analiza matermatică a multifuncțiilor

Analiză pe varietăți

Limbaje formale

Sisteme informative

Analiză funcțională

Metoda elementului finit

Mecanica materialelor componente

Mecanica rocilor

Aerodinamică

Ecuații Hamilton-Jacobi

Simulare

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine

Limbă și literatură franceză

Limbă și literatură engleză și americană

Limbă și literatură engleză

Filologie rusă

Filologie slavă

Limbă și literatură germană

Limbă și literatură spaniolă

Limbă și literatură italiană

Filologie clasică

Limbi și literaturi orientale

Facultatea de Drept

Drept civil

Drept economic

Drept penal și criminologie

Drept procesual penal

Teoria generală a statului și dreptului

Drept cooperatist și Dreptul muncii

Drept constituțional, administrativ și financiar

Drept internațional public

Facultatea de Geologie și Geografie

Mineralogie

Geologie

Hidrogeologie, geologie inginerească și geologie matematică

Geofizică

Protecția mediului-geologic

Geografie fizică

Geografie economică

*nu avem informații pentru tematica cercurilor științifice studențești de la facultățile de Fizică și Biologie, despre care cunoaștem doar numărul celor care funcționau, adică 12, respectiv 19.

Cercurile științifice ofereau studenților posibilitatea de a aprofunda domeniile de interes dincolo de programa obligatorie. În același timp, unele dintre ele reflectau și orientările ideologice ale epocii, ceea ce influența tematica și modul de desfășurare a activităților. Este de presupus că aceste influențe nedorite au determinat pe unii dintre studenți să nu facă parte din niciun astfel de cerc.

Voi ce ați fi ales dacă erați studenți în anul 1985?

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Manifestări științifice studențești 1985, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Cercuri științifice studențești appeared first on Muzeul Universității din București.

Câte limbi străine putea învăța un student în România anilor ’80? Documentele din arhivă arată că oferta era mai diversă decât poate ne-am aștepta astăzi.

Dintre toate instituțiile de învățământ superior din țară înainte de 1989, studenții aveau posibilitatea doar la Universitatea din București să studieze un număr atât de mare și variat de limbi străine:

Franceză

Engleză

Germană

Germană veche

Suedeză

Daneză

Olandeză

Norvegiană

Spaniolă

Italiană

Latină

Greacă veche

Arabă

Chineză

Turcă

Greacă veche

Portugheză

Hindi

Persană

Japoneză

Maghiară

Neogreacă

Armeană

Tătară

Sanscrită

Bengali

Rusă

Cehă

Slava veche

Slovacă

Sârbocroată

Bulgară

Ucraineană

Polonă

Luzaciană*

Macedoneană

Slovenă

Bielorusă

*limbă slavă apuseană, vorbită în estul Germaniei

Diversitatea acestor specializări reflectă nu doar o ofertă educațională bogată, ci și un interes constant pentru studiul limbilor și culturilor lumii. Astăzi, această tradiție este continuată în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, care păstrează deschiderea către diversitate lingvistică și culturală.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Discipline de învățământ 1985, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Limbile străine studiate la Universitatea din București în anii 1980 appeared first on Muzeul Universității din București.

Documentele din arhivă ne arată că el continuă să existe, dar sub o altă formă.

În anul 1977, din nomenclatorul de specializări din învățământul superior au fost excluse nu una, ci trei specializări: Sociologia, Pedagogia și Psihologia (Decretul Consiliului de Stat nr. 209 din 12 iulie 1977). Și totuși, aproape un deceniu mai târziu, ele continuau să fie predate în cadrul facultăților, sub forma diferitelor discipline.

Vom lua ca exemplu situația anului universitar 1984/1985. Conform planului de învățământ, putem regăsi predate studenților de atunci mai multe discipline de Sociologie. La Facultatea de Istorie-Filosofie, Secția de Filosofie-Istorie, Catedra de Economie Politică, Sociologie și Socialism Științific era prevăzute următoarele discipline:

Economie politică

Doctrine economice contemporane

Sociologia generală. Teorii sociologice contemporane

Metode și tehnici de cercetare sociologică

Sociologia opiniei publice

Sociologia educației. Metodologia activității politico-educative

Doctrine politice contemporane

Teoria organizării și conducerii vieții sociale

Sociologia urbană și rurală

Sociologia familiei

Demografie și statistica populației

Socialism științific

Elemente de contabilitate

Analiza activității economice

Statistică socială și economică

Statistică juridică

Organizarea și planificarea unităților economice socialiste

Putem observa din enumerarea anterioară că erau mai multe discipline cu o încărcătură educativă sociologică importantă.

În ceea ce privește Psihologia și Pedagogia, ele se regăseau ca discipline în cadrul Catedrei de Pedagogie și Psihologie:

Pedagogie generală

Psihologie generală și socială

Metode și tehnici moderne ale învățării

Psihologie experimentală

Psihopatologie și psihologie medicală

Psihologia muncii

Pedagogie socială

Defectologie și logopedie

Metode și tehnici de cercetare psihologică

Curente și orientări în pedagogia contemporană

Orientare școlară și profesională

De precizat că disciplina Pedagogie generală era studiată la toate facultățile, iar Psihologie generală și socială la toate facultățile mai puțin la cea de Drept.

Cele trei specializări au fost eliminate din nomenclatorul specializărilor pentru că nu se încadrau cerințelor de pregătire a forței de muncă (în principal din industrie, ramură economică care avea să fie dezvoltată și mai mult, și care reclama mai mulți ingineri pregătiți prin învățământul superior, în timp ce sociologii și psihologii erau greu repartizați în industrie) și erau și discipline cu potențial periculos pentru regimul politic de atunci, putând pune în discuție anumite convingeri.

În anul universitar 1990/1991 Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a reluat tradiția de a oferi studenților șansa să studieze aceste discipline la nivel înalt (ca specializări într-o facultate individuală). Amănunte: https://muzeu.unibuc.ro/ro/fpu30-planul-de-invatamant-al-sectiei-sociologie-din-cadrul-facultatii-de-sociologie-psihologie-si-pedagogie-1990-1991/

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Discipline de învățământ 1985, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/; Decretul Consiliului de Stat nr. 209 din 12 iulie 1977 pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Decretul nr. 147/1974 privind nomenclatorul profilelor și specializărilor din învățământul superior, precum și instituțiile și facultățile din sistemul Ministerului Educației și Învățământului.

The post Excluderea din nomenclatorul de specializări a Sociologiei, Psihologiei și Pedagogiei (1977) appeared first on Muzeul Universității din București.

Ca exemplu pentru anul 1985, o notă de convorbire cuprindea mai multe rubrici împărțite pe o foaie, unele pe față (rubricile 1-12), altele pe verso (rubricile 13-19):

1) Antetul: „Ministerul Educației și Învățămîntului, Universitatea din București”.

2) Mențiunea „Secret de serviciu, văzut, rector [însoțită de semnătura olografă și ștampilă]”.

3) Titlul „Nota de convorbire”.

4) „Locul sau împrejurarea care a ocazionat discuția” (cu indicarea instituției și a sălii în care s-a desfășurat întâlnirea.

5) „Din inițiativa cui”.

6) „Cine a dat aprobarea” [totuși, putea fi și o vizită inopinată].

7) „Data discuției, ora începerii, ora terminării”.

8) „Tematica discuției”.

9) „Participanți la discuție – Străini (numele și prenumele, facultatea, localitatea)”.

10) „Români” [numele și prenumele].

11) „Din partea serviciului de protocol al instituției” [numele și prenumele].

12) „Conținutul discuțiilor (întrebări și răspunsuri)” [nu se respecta întocmai, dar în general se scria un rezumat de 10 rânduri].

13) Discuții în afara tematicii (întrebări și ce răspunsuri s-au dat).

14) În concluzie la ce soluție practică s-a ajuns.

15) Tratație [puteau să nu existe (se scria „nimic”, „nu”, „nu a existat”, se bara cu o linie sau pur și simplu nu se completa nimic), dar puteau fi și cafele, ceai, apă, țigări, fursecuri sau alte prăjituri etc.].

16) Cadouri oferite de străini [puteau să nu existe (se scria „nimic”, „nu”, „nu au existat”, se bara cu o linie sau pur și simplu nu se completa nimic), dar puteau fi cărți, reviste, extrase din reviste, fotografii sau puteau fi oferite autografe pe lucrări etc.].

17) Semnătura celor ce au participat la convorbiri.

18) Semnătura delegatului de protocol.

19) Mențiunea: „Nota de convorbire după ce este văzută de cel care a aprobat nota de protocol se păstrează la biroul protocol”.

De menționat că nu toate rubricile notelor de convorbire erau completate (olograf sau „bătute la mașina de scris”). De asemenea, de presupus că nu întotdeauna rubricile completate reflectau realitatea întâlnirii (de exemplu, se puteau discuta și alte aspecte, se putea oferi o „tratație” care să nu fie menționată, puteau fi și inexactități involuntare, precum menționarea aproximativă a orei de terminare a unei discuții sau consemnări aproximative ale unor discuții).

Este important în istorie și în cercetare să identificăm noi tipuri de documente care să susțină diferite demersuri educative, de cercetare și culturale pe care ni le propunem, și cu siguranță că „nota de convorbire” este un astfel de tip de document nou, care de exemplu poate fi utilizat în crearea unei scene de teatru (avem indicații scenice destul de prețioase, iar altele lipsă și necesare, cu siguranță pot fi inspirate de cele scrise în aceste documente), dincolo de beneficiile pe care ni le poate aduce în istoria instituțională, a învățământului superior și a comunismului.

Sursa: Arhiva Universității din București, dosar Note de convorbire 1985, document Notă de convorbire.

The post Un tip de document: nota de convorbire appeared first on Muzeul Universității din București.