Documentele din arhivă ne arată că el continuă să existe, dar sub o altă formă.

În anul 1977, din nomenclatorul de specializări din învățământul superior au fost excluse nu una, ci trei specializări: Sociologia, Pedagogia și Psihologia (Decretul Consiliului de Stat nr. 209 din 12 iulie 1977). Și totuși, aproape un deceniu mai târziu, ele continuau să fie predate în cadrul facultăților, sub forma diferitelor discipline.

Vom lua ca exemplu situația anului universitar 1984/1985. Conform planului de învățământ, putem regăsi predate studenților de atunci mai multe discipline de Sociologie. La Facultatea de Istorie-Filosofie, Secția de Filosofie-Istorie, Catedra de Economie Politică, Sociologie și Socialism Științific era prevăzute următoarele discipline:

Economie politică

Doctrine economice contemporane

Sociologia generală. Teorii sociologice contemporane

Metode și tehnici de cercetare sociologică

Sociologia opiniei publice

Sociologia educației. Metodologia activității politico-educative

Doctrine politice contemporane

Teoria organizării și conducerii vieții sociale

Sociologia urbană și rurală

Sociologia familiei

Demografie și statistica populației

Socialism științific

Elemente de contabilitate

Analiza activității economice

Statistică socială și economică

Statistică juridică

Organizarea și planificarea unităților economice socialiste

Putem observa din enumerarea anterioară că erau mai multe discipline cu o încărcătură educativă sociologică importantă.

În ceea ce privește Psihologia și Pedagogia, ele se regăseau ca discipline în cadrul Catedrei de Pedagogie și Psihologie:

Pedagogie generală

Psihologie generală și socială

Metode și tehnici moderne ale învățării

Psihologie experimentală

Psihopatologie și psihologie medicală

Psihologia muncii

Pedagogie socială

Defectologie și logopedie

Metode și tehnici de cercetare psihologică

Curente și orientări în pedagogia contemporană

Orientare școlară și profesională

De precizat că disciplina Pedagogie generală era studiată la toate facultățile, iar Psihologie generală și socială la toate facultățile mai puțin la cea de Drept.

Cele trei specializări au fost eliminate din nomenclatorul specializărilor pentru că nu se încadrau cerințelor de pregătire a forței de muncă (în principal din industrie, ramură economică care avea să fie dezvoltată și mai mult, și care reclama mai mulți ingineri pregătiți prin învățământul superior, în timp ce sociologii și psihologii erau greu repartizați în industrie) și erau și discipline cu potențial periculos pentru regimul politic de atunci, putând pune în discuție anumite convingeri.

În anul universitar 1990/1991 Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a reluat tradiția de a oferi studenților șansa să studieze aceste discipline la nivel înalt (ca specializări într-o facultate individuală). Amănunte: https://muzeu.unibuc.ro/ro/fpu30-planul-de-invatamant-al-sectiei-sociologie-din-cadrul-facultatii-de-sociologie-psihologie-si-pedagogie-1990-1991/

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Discipline de învățământ 1985, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/; Decretul Consiliului de Stat nr. 209 din 12 iulie 1977 pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Decretul nr. 147/1974 privind nomenclatorul profilelor și specializărilor din învățământul superior, precum și instituțiile și facultățile din sistemul Ministerului Educației și Învățământului.

The post Excluderea din nomenclatorul de specializări a Sociologiei, Psihologiei și Pedagogiei (1977) appeared first on Muzeul Universității din București.

Ca exemplu pentru anul 1985, o notă de convorbire cuprindea mai multe rubrici împărțite pe o foaie, unele pe față (rubricile 1-12), altele pe verso (rubricile 13-19):

1) Antetul: „Ministerul Educației și Învățămîntului, Universitatea din București”.

2) Mențiunea „Secret de serviciu, văzut, rector [însoțită de semnătura olografă și ștampilă]”.

3) Titlul „Nota de convorbire”.

4) „Locul sau împrejurarea care a ocazionat discuția” (cu indicarea instituției și a sălii în care s-a desfășurat întâlnirea.

5) „Din inițiativa cui”.

6) „Cine a dat aprobarea” [totuși, putea fi și o vizită inopinată].

7) „Data discuției, ora începerii, ora terminării”.

8) „Tematica discuției”.

9) „Participanți la discuție – Străini (numele și prenumele, facultatea, localitatea)”.

10) „Români” [numele și prenumele].

11) „Din partea serviciului de protocol al instituției” [numele și prenumele].

12) „Conținutul discuțiilor (întrebări și răspunsuri)” [nu se respecta întocmai, dar în general se scria un rezumat de 10 rânduri].

13) Discuții în afara tematicii (întrebări și ce răspunsuri s-au dat).

14) În concluzie la ce soluție practică s-a ajuns.

15) Tratație [puteau să nu existe (se scria „nimic”, „nu”, „nu a existat”, se bara cu o linie sau pur și simplu nu se completa nimic), dar puteau fi și cafele, ceai, apă, țigări, fursecuri sau alte prăjituri etc.].

16) Cadouri oferite de străini [puteau să nu existe (se scria „nimic”, „nu”, „nu au existat”, se bara cu o linie sau pur și simplu nu se completa nimic), dar puteau fi cărți, reviste, extrase din reviste, fotografii sau puteau fi oferite autografe pe lucrări etc.].

17) Semnătura celor ce au participat la convorbiri.

18) Semnătura delegatului de protocol.

19) Mențiunea: „Nota de convorbire după ce este văzută de cel care a aprobat nota de protocol se păstrează la biroul protocol”.

De menționat că nu toate rubricile notelor de convorbire erau completate (olograf sau „bătute la mașina de scris”). De asemenea, de presupus că nu întotdeauna rubricile completate reflectau realitatea întâlnirii (de exemplu, se puteau discuta și alte aspecte, se putea oferi o „tratație” care să nu fie menționată, puteau fi și inexactități involuntare, precum menționarea aproximativă a orei de terminare a unei discuții sau consemnări aproximative ale unor discuții).

Este important în istorie și în cercetare să identificăm noi tipuri de documente care să susțină diferite demersuri educative, de cercetare și culturale pe care ni le propunem, și cu siguranță că „nota de convorbire” este un astfel de tip de document nou, care de exemplu poate fi utilizat în crearea unei scene de teatru (avem indicații scenice destul de prețioase, iar altele lipsă și necesare, cu siguranță pot fi inspirate de cele scrise în aceste documente), dincolo de beneficiile pe care ni le poate aduce în istoria instituțională, a învățământului superior și a comunismului.

Sursa: Arhiva Universității din București, dosar Note de convorbire 1985, document Notă de convorbire.

The post Un tip de document: nota de convorbire appeared first on Muzeul Universității din București.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva exemple de contracte de cercetare pe care Centrul de Calcul al Universității din București le avea în derulare în anul 1988, și beneficiarii lor:

1) Realizarea sistemului de documentate automată WEB pentru programe PASCAL – beneficiar: ICSIT-TCI (Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Tehnica de Calcul și Informatică).

2) Studiul structural al zăcămintelor Socea Penigher și Ghezuri-Mina Turt, folosind metoda geostatistică în vederea stabilirii unei metode de cercetare geologică care să asigure un grad de cunoaștere a rezervelor corespunzător cerințelor producției – beneficiar: Centrala Minereurilor Baia Mare.

3) Cercetări în comun ICSIT-TCI – CCUB pentru extinderea facilităților simulatorului SIPAD-S – beneficiar: ICSIT-TCI.

4) Cercetare-proiectare asistată de calculator în industria de medicamente – beneficiar: Centrul de Calcul al Centralei Industriale Medicamente-Cosmetice.

5) Prelucrarea operativă a datelor privind forajul sondelor și valorificarea energiei geotermice – beneficiar: Institutul Prospecțiuni și Explorări Geologice IPEG-Banat

6) Asigurarea prelucrării automate a datelor privind atitudinea și comportamentul telespectatorilor și radioascultătorilor – beneficiar: Radioteleviziunea Română.

7) Modele matematice în teoria sistemelor cu aplicații în problemele dezvoltării – beneficiar: Ministerul Educației și Învățământului.

8) Algoritmi de calcul a capacității portante a coloanelor ținând seama de variabilitatea parametrilor de influență – beneficiar: Institutul de Construcții București.

9) Facilități de conversie fișiere între mini și microsisteme (CORAL-FELIX) – beneficiar: Ministerul Comerțului Exterior.

10) Implementarea limbajul SEL pentru culegerea datelor pe mini și microcalculatoarele românești – beneficiar: ICSIT-TCI.

11) Metode matematice și statistice în sudiul parametrilor tehnologici care intervin în procesul de electroliză a aluminiului – beneficiar: Centrul de Cercetări Proiectări Tehnologia Aluminiului Slatina.

12) Determinarea regimului de presiune minimală la zăcămintele de lignit în vederea stabilirii tipurilor de susținere și tehnologiilor de lucru corespunzătoare – beneficiar: ICIT – PML – Craiova, Atelierul de Proiectare București.

13) Determinarea gradului de reducere a catalizatorului de Ni, funcții de temperatură și agenții de reducere – beneficiar: ICECHIM, Centrul de Chimie Fizică.

14) Studiul hidrogeologic al procesului de asecare a formațiunilor acvifere din câmpurile miniere Leurda și Lupoaia prin modelare matematică cu utilizarea calculatorului electronic – beneficiar: Combinatul Minier Motru, Întreprinderea Minieră Motru

15) Studiul hidrogeologic al procesului de asecare a formațiunilor acvifere din câmpul minier Cojmănești electronic – beneficiar: Combinatul Minier Motru, Întreprinderea Minieră Dragotești.

16) Proiect de detaliu, elaborare programe pentru o aplicație de cercetare – beneficiar: ICITID Băneasa Giurgiu.

17) Studiul hidrogeologic al procesului de asecare a formațiunilor acvifere din câmpul minier Cerna-Copăceni prin modelare matematică cu utilizarea calculatorului electronic – Întreprinderea Minieră Horezu.

Sursa: Arhiva Universității din București, dosar Manifestări științifice 1985, document Evidența contractelor.

The post Contractele de cercetare ale Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB) în anul 1988 appeared first on Muzeul Universității din București.

utilizată pentru expoziția digitală Chipuri masculine – Pedagogie și Psihologie la Universitatea din București. Perioada pre și post Revoluția Română din 1989.

Lucrări științifice

Adevărul. (2006). Ion Gh. Stanciu – un pedagog de școală serioasă.
 https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/ion-gh-stanciu-un-pedagog-de-scoala-serioasa-772877.html

Bunescu, G. (2024). Viorel Nicolescu – omul, cercetătorul, profesorul. Journal of Pedagogy, (2), 37–44. https://revped.ise.ro/wp-content/uploads/2025/01/RP-2.2024-7.pdf

Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. (n.d.).
https://fpse.unibuc.ro/

Ministerul Educației. (2020). Ordinul nr. 4020/2020. https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ordin%204020-2020_1.pdf

Noveanu, E., & Potolea, D. (Eds.). (2007). Științele educației: Dicționar enciclopedic. Vol. 1-2). Editura Sigma.

Noveanu, E. (n.d.). Eugen Noveanu. Wikipedia. Accesat la 2 decembrie 2025, de la
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Noveanu

Oprescu, N. (2010). Normaliștii de altădată (Ediția a II-a).

Popescu-Neveanu, P. (2013). Tratat de psihologie generală. Editura Trei.

Psihologia Resurselor Umane. (n.d.). In memoriam Mielu Zlate (1937–2006).

Radu, I. T. (2008). Evaluarea în procesul didactic. Editura Didactică și Pedagogică.

Tribuna școlii. (1978, 14 octombrie). Anul VIII (XXIX), Nr. 196 (1282), p. 2.  https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/tribuna_scolii/1978/10/tribunascolii_1978_10_196.pdf

Universitatea din București. (1892/1893–1941/1942). Anuarul Universității din București.

Universitatea din București. (1941–1943). Corpul didactic universitar al Universității din București.

Resurse vizuale și iconografice

Almășan, B. (2021). Vizita ARACIS [Fotografie]. Arhivă personală.

Cooperativa G. (n.d.). Ioan Mihăilescu [Fotografie].
https://www.cooperativag.ro/autor/ioan-mihailescu/

Constantin Cucoș. (2017). Dan Potolea [Fotografie].
https://www.constantincucos.ro/2017/07/profesorul-dan-potolea-un-reper-al-profesionalismului-seriozitatii-si-responsabilitatii

Dima, S. (2020). Reprezentări vizuale ale pandemiei COVID-19 [Fotografii]. Arhivă personală.

Edupedu. (n.d.). Lucian Ciolan [Fotografie].
https://www.edupedu.ro/lucian-ciolan-prorectorul-universitatii-bucuresti

Facebook – Acad.Ro.Fil.Cj. (n.d.). Stanciu Stoian [Fotografie].

Inquam Photos. (n.d.). Florin Emilian Verza [Fotografie].
https://inquamphotos.com/?search=Florin%20Emilian%20Verza

Librăriile Alexandria. (n.d.). Mielu Zlate [Fotografie].
https://www.librariilealexandria.ro/image/cache/catalog/Autori/Mielu%20Zlate-160×160.jpg

Muzeul Virtual al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. (n.d.). Constantin Narly [Fotografie].
http://150.uaic.ro/personalitati/psihologie-si-stiinte-ale-educatiei/constantin-narly/

Noveanu, E., & Potolea, D. (Eds.). (2007/2008). Științele educației: Dicționar enciclopedic [Imagini și texte biografice]. Editura Sigma.

Sper.ro. (n.d.). Nicolae Mitrofan [Fotografie].
https://www.sper.ro/egovenz-team/niculae-mitrofan-2/

Târgul Cărții. (n.d.). Nicolae Oprescu [Fotografie].
https://www.targulcartii.ro/nicolae-oprescu/normalistii-de-altadata-2010-6222398

Traveller in Romania. (n.d.). Constantin Dimitrescu [Fotografie].
https://www.travellerinromania.com/fig/constantin-dimitrescu/

Wikipedia. (2023). Ion A. Rădulescu-Pogoneanu [Fotografie].
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_A._R%C4%83dulescu-Pogoneanu

Instrumente digitale și asistență AI

OpenAI. (2025). ChatGPT

.

The post Bibliografie appeared first on Muzeul Universității din București.

.

Interviuri cu studenți de la FPȘE-UB care au învățat în pandemie

.

.

The post Interviuri appeared first on Muzeul Universității din București.

The post Aplicație de realitate augmentată appeared first on Muzeul Universității din București.

The post Corpul didactic din prezentul Pedagogiei și Psihologiei appeared first on Muzeul Universității din București.

The post Conducerea Facultății appeared first on Muzeul Universității din București.

The post Pandemia și învățământul appeared first on Muzeul Universității din București.

The post Componente ale învățământului pedagogic appeared first on Muzeul Universității din București.