Mișcați cursorul mouse-ului deasupra graficului pentru a vizualiza mai ușor datele prezentate în el.

***

Situația locurilor pentru concursul de admitere din iulie 1987, disponibile pe specializările existente la Universitatea din București

La începutul anilor 1970 a fost introdus serviciul militar obligatoriu, cu avantajul pentru tinerii admiși la facultate că acesta se desfășura într-un număr mai mic de luni, dar intrarea efectivă la facultate se realiza în anul următor.

În anul 1986, Universitatea din București, în ton cu măsuri similare luate în întreg învățământul superior, a fost nevoită să accepte măsura artificială (cerută nu de necesitățile învățământului, ci de cele politice, dezastruoase pentru țară în general și mascate public de nevoia de economisire a banilor) de reducere a numărului de facultăți. Tot din considerente politice observăm și numărul special de locuri acordat facultăților de matematică și fizică, împreună reunind aproape jumătate din locurile disponibile la admitere, la Universitatea din București.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Corespondență, comunicări secretariat M. Ciurel 1986, document Situația locurilor pentru concursul de admitere din iulie 1987; grafic realizat cu https://app.flourish.studio.

The post Situația locurilor pentru concursul de admitere de la Universitatea din București, în luna iulie 1987 appeared first on Muzeul Universității din București.

Iată textul acestui document:

„În cadrul instituțiilor de învățământ superior activitatea se va desfășura după cum urmează:

a) Cursurile învățământului de zi vor începe la ora 8,00 și se vor încheia, cel mai târziu la ora 17,00; în caz de nevoie, pauzele între ore se vor scurta la 5 minute, iar între schimburi, la 10 minute.

b) Cursurile învățământului seral se vor încheia la orele 17,00, cu excepția instituțiilor cu număr mare de studenți la această formă de învățământ, unde în unele zile din săptămână, activitatea poate continua cel mai târziu până la orele 18,00 și va fi programată inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.

Lucrările de laborator cu scop didactic, care necesită consumuri mari de energie se vor programa prioritar în afara lunilor de iarnă, iar cele care se realizează în aceste luni vor fi efectuate demonstrativ și vor fi programate nu mai târziu de orele 17,00.

Cursurile, seminariile și activitățile de laborator se vor desfășura, de regulă, comasat, timp de 80 minute, cu pauze de 10 minute.

c) Toate examenele vor fi programate, zilnic, inclusiv duminica, începând cu ora 8,00 și, obligatoriu, încheiate la ora 17,00, în săli concentrate pe etaje și clădiri.

d) Activitățile pentru învățământul seral pot fi programate, în funcție de condițiile existente pe plan local și al schimburilor de la locul de muncă al elevilor și studenților, pe parcursul întregii zile.

e) Pentru încadrarea procesului instructiv-educativ la învățământul de zi între orele 8,00-17,00, respectiv ora 18,00, se vor lua măsuri de folosire după caz, a tuturor încăperilor corespunzătoare din unitatea respectivă (biblioteci, cancelarii, laboratoare etc.) și de revedere a orariilor, în scopul eliminării discontinuității în folosirea spațiilor și în activitatea studenților.

f) În cazul instalațiilor cu procese continue (camere termostatice, incubatoare pentru culturi microbiene, camere frigorifice etc.), consumul energetic va fi strict limitat numai la necesitățile de funcționare ale acestora.

g) Programul de activitate al bibliotecilor și sălilor de lectură va începe la ora 8,00 și se va încheia la ora 17,00, în timpul sesiunii de examene a studenților, în funcție de necesități și numărul studenților cititori din sălile de lectură, programul acestora poate fi prelungit.

h) Activitățile administrative de întreținere, reparații și curățenie în spațiile de învățământ și cămine se vor efectua la lumina naturală.

i) Programul de lucru al serviciilor funcționale din toate categoriile de unități de învățământ, unitățile de cercetare și celelalte unități din subordinea Ministerului Educației și Învățământului se va desfășura, zilnic, obligatoriu, începând cu ora 8,00”.

Controlarea programului de începere și terminare a cursurilor la zi și seral avea rolul de a prioritiza folosirea luminii naturale și de a eficientiza consumul de energie prin alte măsuri precum concentrarea celor implicați în actul educațional (studenți, cadre didactice, personal ajutător) pe anumite etaje de clădiri, și în anumite săli („în săli concentrate pe etaje și clădiri”; „activitățile administrative de întreținere, reparații și curățenie în spațiile de învățământ și cămine se vor efectua la lumina naturală”), stabilirea unor schimburi de învățare pentru elevi și studenți în mod optim (măsurile afectau întreg învățământul, nu doar pe cel superior), operarea echipamentelor specifice la regim de „avarie” („consumul energetic va fi strict limitat numai la necesitățile de funcționare ale acestora”). Situația s-a înrăutățit și mai mult în anii următori, dar nici „implozia” regimului politic nu mai era departe.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Corespondență 1986; Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Reducerea consumului de electricitate și căldură în învățământul superior în anii 1980 appeared first on Muzeul Universității din București.

La cea de-a treia Conferință a rectorilor din țările balcanice au participat 2 delegați din Albania, 12 din Bulgaria, 18 din Grecia, 2 din România și 2 din Iugoslavia. De la această întâlnire lipseau reprezentanții Turciei. Din partea României au participat prof. dr. ing. Tache Voicu – rectorul Institutului Politehnic din București și conf. dr. Gheorghe Dincă – prorector al Unversității din București.

Lucrările Conferinței s-au desfășurat la Universitatea „Aristotel” din Salonic și au debutat în după amiaza zilei de 26 noiembrie 1986 cu o ședință a Comitetului de Organizare condus de președintele său, prof. D. Fatouros, rectorul Universității „Aristotel” din Salonic.

Din Raportul asupra participării delegației române la cea de-a treia Conferință a Rectorilor din Țările Balcanice am putut afla ce a presupus această conferință. În primul rând au fost luate mai multe decizii organizatorice privind activitatea Conferințelor Rectorilor Universităților din Țările Balcanice. Astfel s-a stabilit că activitatea trebuie mult mai bine organizată, pe baza unui statut și a orientării discuțiilor astfel încât să fie mai eficientă. De asemenea, în acest sens a fost subliniată și necesitatea luării drept model pentru Conferință a rectorilor din țările balcanice a Comunității Universităților Mediteraneene. De asemenea, s-a stabilit ca cea de-a patra conferință să aibă loc la București în anul 1988, cu o ședință pregătitoare cu un an mai înainte.

Alte comunicări au fost realizate despre Contribuția cercetării științifice comune la dezvoltarea cooperării și înțelegerii între popoarele țărilor balcanice, Dezvoltarea tehnologiei și problemele culturii: aspecte generale și specifice și cultură umanistă și Cultură tehnologică: o problemă multilaterală și crucială. Prima comunicare menționată a fost susținută de G. Dincă, din partea Universității din București. În comunicarea delegatului român au fost atinse și unele puncte influențate de politică: a fost subliniată concepția PCR, a secretarului său general, Nicolae Ceaușescu, privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare și a fost amintit Comitetul Național Român „Oamenii de Știință și Pacea”, care era condus „cu multă competență de tovarășa acad. dr. ing. Elena Ceaușescu, savant de reputație mondială și remarcabilă personalitate politică”. Altfel, G. Dincă a amintit rolul important pe care universitățile l-au avut în dezvoltarea societății umane și că rolul acestor instituții poate fi mult amplificat prin cooperare internațională. De aceea, este și interesant de urmărit activitatea României și a Universității din București în cadrul acestor colaborări internaționale, precum Conferință a rectorilor din țările balcanice.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Conferința rectorilor din Balcani 1986; Arhiva Digitală a Muzeului Universității din București (ADMUB), Colecția de cărți poștale, https://muzeu.unibuc.ro/ro/colectia-de-carti-postale/.

The post A treia Conferință a Rectorilor din Țările Balcanice, 26-30 noiembrie 1986, Salonic appeared first on Muzeul Universității din București.

Au fost 340 de autori de prezentări din 14 instituții de învățământ superior, din 9 centre universitare. Cei 340 de studenți și absolvenți au susținut 213 lucrări. În afara lucrărilor conferinței, au fost organizate și alte evenimente: turul orașului București și seara culturală în Aula Universității.

Programul

Ziua I

9:00 – deschiderea festivă

9:30 – expunere privind cele mai importante cercetări științifice pe plan intern și internațional realizate în cadrul fiecărui profil

11:00-13:00 – sesiune de comunicări științifice pe secțiuni. Dezbateri

15:00-19:00 – sesiune de comunicări științifice pe secțiuni. Dezbateri

20:30-22:00 – programul cultural-distractiv

Ziua a II-a

8:30-13:00 – sesiune de comunicări științifice pe secțiuni. Dezbateri

15:00-19:00 – sesiune de comunicări științifice pe secțiuni. Dezbateri

20:30-22:00 – programul cultural-distractiv

Ziua a III-a

9:00-11:30 – masa rotundă cu tema Contribuția cercurilor științifice studențești la soluționarea unor probleme actuale ale economiei naționale și ale cercetării științifice

11:30 – festivitatea de premiere și închidere a lucrărilor

Din totalul celor 99 de premii, studenții Universității din București au obținut mai multe premii la această ediție (inclusiv premii speciale acordate de Comitetul UASC din Universitatea din București), în funcție de secția de concurs la care au prezentat comunicarea științifică:

1. Analiză matematică (tipul premiului și titlul lucrării premiate)

Premiul III – Asupra structurii diferențiale a funcțiilor monotone

Mențiunea 1 – Clase de funcții cu variație mărginită

Premiul UASCB – Funcții închise

2. Algebră-geometrie. Ecuații. Analiză numerică

Premiul II – Algebre contractibile și aplicațiie la unificarea termenilor

Mențiunea 3 – O proprietate de pozitivitate simetrică

3. Informatică

Premiul II – Calculul celui mai mic punct fix din teorema lui S. C. Kleene

4. Mecanică. Matematici aplicate

Premiul I – Stări puternic flambate ale barelor elastice scufundate într-un fluid

5. Geografie

Premiul I – Azuga – model geografic al unui oraș de munte

Mențiunea 2 – Relațiile existente între relief și climă în zona de contact a Munților Cândrel și Depresiunea Sibiului

Premiul Simion Mehedinți, SSG – Canalul Dunăre-Marea Neagră – considerații de geografie umană

Premiul Catedrei de Geografie – Depresiunea Întorsura Buzăului. Studiu de geografie economică

6. Fizica corpului solid. Electricitate și magnetism

Premiul II – Proprietăți electrice ale structurii metal-semiconductor organic-metal

Premiul III – Estimarea potențialului electric al suprafeței celulei endoteliale printr-o metodă de fluorescență

Premiul UASCB – Efectul elastorezistiv în straturi subțiri semiconductoare și la suprafața metal-semiconductor

7. Fizică teoretică. Fizică moleculară

Premiul I – Corecții radiative la factori de formă electromagnetică ai leptonilor în modelul Weinberg-Salam

Premiul III – Aplicarea formulei de rezolventă a lui Krein în studiul ecuației lui Schrödinger cu interacțiune punctuală

Mențiunea 1 – Împrăștierea particulelor spinoriale pe potențiale generate de teorii de câmp de etalonare

Premiul ICEFIZ – Model microscopic pentru reacții enzimatice

8. Fizică atomică și nucleară. Optică și spectroscopie

Premiul I – Traductor cu plasmă pentru variații de presiune foarte mici

Premiul III – Soluțiile tranzitorii ale ecuațiilor Bloch generalizate pentru dublet Kramers cu interacțiune hiperfină izotropă și spin nuclear ½

Mențiunea 2 – Laser cu rubin declanșat electro-optic pentru holografie dinamică

Premiul UASCB – Bistabilitate optică într-un laser cu reacție prin cavitate externă

Premiul ICEFIZ – Sisteme legate cuarc-anticuarc studiate în cadrul mecanicii cuantice nerealitiviste

Premiul ICEFIZ – Evaluarea secțiunilor eficace de ciocnire n+ 239 Pu prin calcularea microscopică a funcției densității de nivele

Premiul Facultății de Fizică – Teoria Nussenzweig-Khare a curcubeului: rezultate noi privind gradul de polarizare

Premiul Catedrei de Optică, Spectroscopie și Plasmă – Efectul de proximitate în nitrurarea ionică

9. Fizică tehnică

Premiul I – Sisteme de achiziție, prelucrare și afișare a semnalelor analogice, cu microcalculator

Premiul UASCB – Proiectarea și realizarea unei linii coaxiale de măsură cu detector acordabil

10. Biologie. Inginerie genetică

Premiul I – Studiul sialoglicoconjugatelor de la nivelul suprafeței plachetare în aglutinare și agregare

Mențiunea 2 – Testarea potențialului mutagen și radioprotector al unor extracte de plante medicinale

Premiul UASCB – Activitatea fostatazei acide din sfecla de zahăr corelată cu cantitatea de glucide reducătoare și nereducătoare în decursul unui ciclu vegetativ

Premiul ICEBIOL – Spectrina din eritrocitele de iepure și om – comparație biochimică și imunologică

Premiul ICEBIOL – Cercetări privind proprietățile de anestezic local al aminelor terțiare

Mențiunea ICEBIOL – Încercări de clarificare enzimatică a bulioanelor xantanice folosite în recuperarea secundară a petrolului

Premiul SSB – Contribuții la cunoașterea structurii galelor

Premiul IBPC, SBC – Mecanismele modificării de către procaină a permeabilităților ionice ale epiteliilor izolate

Premiul Catedrei de Biologie Animală – Contribuții la cunoașterea biologiei coleopterelor din Câmpia Dunării.

Sursa: Arhiva Universității din București, dosar Conferința Națională a studenților 1986.

The post Conferința Națională a Cercurilor Științifice Studențești, ediția a XVIII-a appeared first on Muzeul Universității din București.

Număr de norme de cercetare pe institut:                  

Instituția cu cele mai multe norme:

Institutul Politehnic din București – 1178

Instituția cu cele mai puține norme:

Institutul de Arte Plastice din Cluj-Napoca – 10

În medie – 205

Valoarea activității de cercetare proiectare (mii lei):

Instituția cu cea mai mare valoare:

Institutul Politehnic din București – 578.207

Instituția cu cea mai mică valoare:

Institutul de Arte Plastice din Cluj-Napoca – 994

În medie – 84.815

Valoarea încasată pe norma de cercetare (mii lei):

Instituția cu cea mai mare valoare:

Institutul de Construcții din București – 152.264

Instituția cu cea mai mică valoare:

Institutul de Medicină din Timișoara – 6.976

În medie – 65.754

Valoare producției industriale (inclusiv microproducția) (mii lei):

Instituția cu cea mai mare valoare:

Institutul Politehnic din Iași – 161.805

Instituția cu cea mai mică valoare:

Universitatea din Cluj-Napoca – 324

În medie – 35.863

Așa cum era și de așteptat, cele mai importante instituții prin prisma rezultatelor valorice ale activității de cercetare-proiectare-producție în învățământul superior au fost cele cu profil tehnic (institutele politehnice și institutul de construcții), cele din București și Iași având cele mai semnificative contribuții.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Planuri, măsuri, cercetare 1986, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Rezultatele valorice ale activității de cercetare-proiectare-producție în învățământul superior românesc pe perioada 1981-1985 appeared first on Muzeul Universității din București.

1. Conferința Națională a Cercurilor științifice studențești (ediția a XVIII-a)

– tehnic-mecanic – organizator Institutul Politehnic București, 6-8 noiembrie, 300 de participanți

– economic – organizator Universitatea Craiova, 6-8 noiembrie, 300 de participanți

– artistic – organizator IAP Cluj-Napoca, 6-8 noiembrie, 60 de participanți

– tehnic-electric – organizator Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 13-15 noiembrie, 250 de participanți

– agronomic – organizator Institutul Agronomic Timișoara, 13-15 noiembrie, 250 de participanți

– universitar-științe exacte – organizator Universitatea București, 13-15 noiembrie, 250 de participanți

– tehnic-construcții – organizator Institutul Politehnic Iași, 20-22 noiembrie, 200 de participanți

– medical – organizator IMF București, 20-22 noiembrie, 200 de participanți

– tehnic-chimie – organizator Institutul Politehnic Timișoara, 20-22 noiembrie, 200 de participanți

– tehnic-mine, petrol, geologie – organizator IPG Ploiești, 20-22 noiembrie, 150 de participanți

– universitar-științe umaniste – organizator Universitatea Iași, 20-22 noiembrie, 300 de participanți

2. Concursul studențesc de creație științifică și tehnică

– organizator I. P. Cluj-Napoca, 4-6 decembrie, 200 de participanți

3. Concursul profesional-științific studențesc

– matematică – organizator Universitatea Timișoara, 4-6 aprilie, 200 de participanți

– fizică – organizator Universitatea București, 9-11 mai, 200 de participanți – chimie – organizator Institutul Politehnic București, 18-20 aprilie, 200 de participanți

– mecanică – organizator Institutul Politehnic Iași, 25-27 aprilie, 150 de participanți – rezistența materialelor – organizator Institutul de Construcții București, 11-13 aprilie, 100 de participanți

– electrotehnică – organizator Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 18-20 aprilie, 60 de participanți

– termotehnică – organizator Universitatea Brașov, 11-13 aprilie, 60 de participanți

– mecanica fluidelor – organizator Institutul de Petrol și Gaze Ploiești, 9-11 mai, 60 de participanți.

Din programul anterior de evenimente trebuie remarcate pe cele care aveau un profil tehnic și care erau majoritare. Cele mai multe evenimente erau desfășurate în prima parte a anului universitar, adică în lunile noiembrie-decembrie, în timp ce altele erau stabilite pentru lunile aprilie-mai.

Desigur, fiecare eveniment avea propriul regulament de funcționare. De exemplu, Concursul Facultăților de Fizică dotat cu Cupa „Dragomir Hurmuzescu”, desfășurat în perioada 9-11 mai 1986, în București, sub organizarea Facultății de Fizică a Universității din București (pe Platforma Măgurele), era „o întrecere profesional-sportivă a studenților din acest profil, înscriindu-se în ciclul larg al manifestărilor din cadrul Festivalului național al muncii și creației «Cântarea României», precum și a marii competiții sportive naționale «Daciada»”.

Concursul era împărțit în două domenii (profesional-științific și sportiv) și era deschis tuturor studenților de la forma de învățământ zi, inclusiv străini.

Delegația fiecărei facultăți era formată din 45 de participanți, după cum urmează:

1) cercetare științifică – 5 studenți și 1-2 cadre didactice de specialitate;

2) 35 de studenți pentru întrecerile sportive, plus două cadre didactice de specialitate.

3) 1 delegat ASC.

Concursul profesional-științific era reglementat prin adresa comună a Consiliului UASCR și a Ministerului Educației și Învățământului nr. 25075/13.I.1984 și Regulamentul de desfășurare a manifestărilor științifice studențești, Concursul se desfășura sub forma unei sesiuni de comunicări științifice cu profil de fizică, la care fiecare facultate prezenta câte cinci comunicări selecționate în cadrul sesiunilor cercurilor științifice studențești.

Biroul sesiunii de comunicări științifice se constituia din cadrele didactice reprezentante ale fiecărei facultăți. Până la data de 30 aprilie 1986, fiecare facultate trimitea organizatorului lista cu cele cinci comunicări ce urmau a fi prezentate, cuprinzând titlul, autorul și conducătorul științific.

Întrecerile sportive se desfășurau la următoarele sporturi: atletism, baschet fete, volei băieți, fotbal și tenis de câmp. Dintre sporturile menționate, ultimul a fost ales de facultatea organizatoare, celelalte erau impuse la nivel național. În general se concura în sistem turneu, dar la atletism erau prevăzute probe precum la băieți – 100 m plat, 1000 m, săritură în lungime, iar la fete – 100 m plat, 500 m, săritură în lungime.

Arbitrajele întrecerilor erau asigurate de facultatea organizatoare, cu sprijinul catedrei de educație fizică a Universității și a Consiliului Municipal pentru Educație Fizică și Sport, cu arbitrii calificați.

La sesiunea de comunicări științifice premiile erau acordate în bani, în conformitate cu instrucțiunile în vigoare ale Consiliului UASCR – 3 premii: I, II și III și 3 mențiuni, precum și diplome, asigurate de Consiliul UASCR. Pentru câștigătorii întrecerilor sportive au fost acordate diplome și premii în obiecte, în conformitate cu instrucțiunile în vigoare.

Cazarea studenților era gratuită în căminele studențești, fiind asigurată de facultatea organizatoare. Transportul participanților era asigurat de către consiliile UASCR din centrele universitare participante, mesele, diplomele și premiile se asigurau de către Consiliul UASCR și Consiliul UASC din Centrul Universitar București. 

Clasamentul și punctajul întrecerii profesionale și sportive era bine reglementat. La întrecerile profesional-științifice clasamentul se stabilea după următorul punctaj: locul I – 10 puncte, locul II – 8 puncte, locul III – 6 puncte, 3 mențiuni a câte 4 puncte. La întrecerile sportive, în funcție de ramura sportivă se oferea un punctaj. Clasamentul general al întrecerilor sportive se obținea prin însumarea punctelor strânse de către fiecare delegație de Centru Universitar la cele cinci discipline sportive la care s-au organizat întreceri.

Clasamentul final al întrecerii profesional-științifice și sportive a facultăților de fizică se întocmea prin adunarea punctelor obținute la întrecerile profesional-științifice și sportive.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Concursuri studențești 1986, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Concursul Facultăților de Fizică dotat cu Cupa „Dragomir Hurmuzescu”, 9-11 mai 1986, București appeared first on Muzeul Universității din București.

Rețeaua avea patru obiective:

1. Schimb de informații privind inovația educațională (schimb de publicații și periodice, vizite de studiu, întâlniri, buletine informative).
2. Educație generală în cadrul educației continue (autoinstruire, dezvoltarea creativității, jocuri educaționale, dezvoltarea curriculumului).
3. Interacțiunea dintre educație și muncă (studii comparative, cooperare între școală și întreprinderi).
4. Tehnologie educațională (implicațiile noilor tehnologii pentru formarea profesorilor, schimb de programe audiovizuale, filme și televiziune educaționale).

CODIESEE a organizat mai multe întâlniri (o dată la doi ani) pentru a-și îndeplini obiectivele. Prezentăm ca exemplu situația de la a cincea astfel de întâlnire a grupului coordonator al rețelei/programului CODIESEE (limbile oficiale folosite în comunicare erau engleză și franceză).

Întâlnirea a avut loc în Grecia, la Delphi, în perioada 2-6 iunie 1986. România a fost reprezentată în cadrul CODIESEE de către o singură instituție: Universitatea din București, prin Departamentul de Educație și Psihologie. Persoanele de legătură erau următoarele: George Dincă, prorector, Ion Cerghit, directorul Departamentului de Educație și Psihologie și Lazăr Vlăsceanu, din cadrul aceluiași departament. La întâlnire din Grecia au luat parte reprezentanți din următoarele țări: Bulgaria, Grecia, Italia, Iugoslavia, Malta, România (participanți au fost Ioan Cerghit și Lazăr Vlăsceanu), Spania, Turcia și Ungaria.

Agenda (varianta în lucru) pregătită cuprindea următoarele:

1. Sesiunea de început
2. Alegerea ofițerilor întâlnirii.
3. Adoptarea agendei.
4. Analiza și evaluarea programului de actrivități pentru perioada scursă de la cea de-a patra întâlnire.

Subiectul 1: Schimb de informații privind inovarea educațională

Subiectul 2: Probleme în Educația Generală în cadrul Educației pe tot parcursul vieții.

Subiectul 3: Interacțiune între educație și muncă.

Subiectul 4: Tehnologia educației.

5. Pregătirea Programului de Cooperare pentru perioada iunie 1986-iunie 1988,
6. Evaluarea de impact asupra rețelelor de inovare în educație și orientarea viitoare a programului CODIESEE.
7. Cooperare în interiorul rețelei.
8. Prezentare de către națiunea-gazdă (Grecia) a unui subiect național încadrabil în programul de inovație în educație.
9. Alte întrebări.
10. Examinarea variantei în lucru a raportului final.
11. Sesiunea de închidere.

Programul pe zile cuprindea următoarele activități:

1 iunie – plecarea de la Atena spre Delphi

2 iunie – înscrierea participanților, desfășurarea primelor două sesiuni de lucru

3 iunie – zi liberă (vizitarea unui sit arheologic)

4 iunie – desfășurarea altor patru sesiuni de lucru

5 iunie – desfășurarea sesiunilor nr. 7 și 8 de lucru

6 iunie – desfășuarea ultimelor două sesiuni de lucru

7 iunie – plecarea spre Atena.

Prezența Universității din București în cadrul acestei rețele internaționale de lucru în probleme de educație, ca singură instituție ce reprezenta România la UNESCO (și în CODIESEE), subliniază importanța Universității din București și a corpului său academic, o activitate onorantă care merită a fi cercetată istoric în detaliu.

Sursa: Arhiva Universității din București, dosar CODIESEE – Reuniunea Delphi 2-6 VI 1986, volumul I.

The post Prezența Universității din București în rețeaua internațională CODIESEE (1986) appeared first on Muzeul Universității din București.

În perioada interbelică, Universitatea din București număra șapte facultăți, după ce în anul 1923 a fost înființată cea de-a șaptea facultate (Farmacie). După Reforma Învățământului, structura Universității din București a fost modificată în mod radical, prin scindarea unor facultăți (Științe, Litere și Filosofie) și scoaterea altora din structura instituției (Medicină, Farmacie, Medicină Veterinară, Teologie). Pe baza documentelor pe care le avem, reconstituim o situație detaliată cu toate catedrele componente ale Universității din București pentru anul 1985 prin comparație cu 1935 (la 50 de ani diferență). Dacă pentru acești ani numărul de facultăți era aproximativ similar, în schimb numărul de catedre era net superior în anul 1935 față de 1985. Situația a fost posibilă pentru că la momentul respectiv erau alte facultăți în cadrul Universității din București și cu alte specificități (de exemplu, Facultatea de Medicină era organizată în foarte multe catedre, care acopereau în general câte o singură specializare medicală). De asemenea, diferea și modul de organizare a învățământului superior, după 1948 s-a mers către a grupa mult mai multe discipline decât înainte, într-o singură catedră. Decizia a fost necesară și pentru a economisi bani care mergeau în direcția conducătorilor de catedre, ei după 1948 fiind mai puțini. Limitarea numărului de catedre a mai restrâns și controlat mai îndeaproape și puterea individuală a profesorilor universitari, care până în 1948 aveau mult mai multă capacitate de a influența propria catedră.

Evoluția facultăților de la Universitatea din București, situația din anul 1935 prin comparație cu 1985

Facultatea de Drept – Facultatea de Drept.

Facultatea de Științe – separarea facultății în mai multe facultăți: de Matematică, Fizică, Biologie, Geologie și Geografie.

Facultatea de Litere și Filosofie – separarea facultății în mai multe facultăți: de Istorie-Filozofie, Limba și Literatura Română, Limbi Străine.

Facultatea de Medicină – desprinderea facultății din structura Universității din București.

Facultatea de Teologie – desprinderea facultății din structura Universității din București.

Facultatea de Medicină Veterinară – desprinderea facultății din structura Universității din București.

Facultatea de Farmacie – desprinderea facultății din structura Universității din București.

Universitatea din București – Structura pe facultăți și catedre în anul 1935

Facultatea de Drept – 31

Facultatea de Științe – 25

Facultatea de Litere și Filosofie – 29

Facultatea de Medicină – 36

Facultatea de Teologie – 11

Facultatea de Medicină Veterinară – 14

Facultatea de Farmacie – 7

Facultatea de Drept

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil

Catedra de Drept Civil cu Aplicațiuni Practice și Jurisprudențiale

Catedra de Drept Civil Comparat cu Privire  Specială la Legislația Teritoriilor Alipite

Catedra de Drept Comercial cu Procedura Sa

Catedra de Drept Constituțional și Administrativ

Catedra de Drept Administrativ cu Aplicațiuni Practice și Jurisprudențiale

Catedra de Drept Natural și Internațional Public

Catedra de Drept Penal cu Procedura Sa

Catedra de Drept Roman

Catedra de Drept Roman

Catedra de Economie Politică

Catedra de Istoria Doctrinelor Economice

Catedra de Economie Politică cu Privire Specială la Legislația Agrară, Industrială și Minieră

Catedra de Finanțe și Statistică

Catedra de Legislație Financiară Română și Comparată

Catedra de Istoria Dreptulu iPublic și Privat în General și cu Referințe la Vechiul Drept Românesc

Catedra de Procedura Dreptului Civil

Catedra de Enciclopedia Dreptului

Catedra de Drept Administrativ și Expunerea Legilor Administrative, pentru Doctorat

Catedra de Drept Civil, pentru Doctorat

Catedra de Drept Comercial Comparat și Maritim, pentru Doctorat

Catedra de Drept Internațional Privat, pentru Doctorat

Catedra de Drept Roman (Pandecte), pentru Doctorat

Catedra de Istorie a Dreptului Roman și Drept Roman Public

Catedra de Teoria Generală a Dreptului cu Aplicațiuni la Dreptul Public

Catedra de Drept Penal Comparat, pentru Doctorat

Facultatea de Științe

Catedra de Geometrie Analitică

Catedra de Mecanică Rațională și Experimentală

Catedra de Calcul Diferențial și Integral

Catedra de Fizică Moleculară, Acustică și Optică

Catedra de Gravitate, Căldură și Electricitate

Catedra de Aplicațiile Căldurii și Electricității

Catedra de Chimie Organică

Catedra de Chimie Anorganică

Catedra de Chimie Technologică

Catedra de Chimie Agricolă

Catedra de Anatomie și Fiziologie Vegetală

Catedra de Geologie

Catedra de Astronomie și Mecanică Cerească

Catedra de Fiziologie Generală și Comparată

Catedra de Teoria Funcțiilor

Catedra de Morfologie Animală

Catedra de Mineralogie Generală

Catedra de Paleontologie

Catedra de Algebră Superioară și Teoria Numerelor

Catedra de Zoologie Descriptivă

Catedra de Fizică Generală

Catedra de Mecanica (Fizico-Chimice)

Catedra de Fizică Moleculară (Gravitate, Căldură și Electricitate)

Catedra de Geometrie Descriptivă

Catedra de Chimie Biologică

Conferința de Matematică Generale (conferința era o structură organizatorică inferioară catedrei)

Conferința de Matematici Elementare și Geometrie Descriptivă

Conferința de Chimie Generală

Conferința de Morfologie și Sistematică Vegetală

Conferința de Petrografie Generală

Conferința de Geologia României și Zăcăminte de Petrol

Conferința de Fisiologie Vegetală

Conferința de Chimie Fizică

Conferința de Fermentațiuni și Aplicațiile lor

Conferința de Chimie Alimentară

Conferința de Chimie Analitică

Facultatea de Litere și Filosofie

Catedra de Estetică, Etică și Sociologie

Catedra de Istoria și Enciclopedia Filosofie

Catedra de Pedagogie și Istoria Pedagogiei

Catedra de Pedagogie Teoretică

Catedra de Psihologie, Logică și Teoria Cunoștinței

Catedra de Limba și Literatura Elenă

Catedra de Limba și Literatura Latină

Catedra de Filologie Romanică cu Privire Specială la Limba Română

Catedra de Istoria Literaturii Române Moderne și Folclor

Catedra de Istoria Literaturii Române Vechi

Catedra de Literatura Română și Estetica Literară

Catedra de Limba și Literatura Franceză

Catedra de Limba și Literatura Germană

Catedra de Limba și Literatura Italiană

Catedra de Dialectologie și Folclor Romanic

Catedra de Fonetică Generală și Experimentală

Catedra de Arheologie

Catedra de Arheologie Preistorică

Catedra de Geografie Generală, Antropogeografie și Etnografie

Catedra de Geografie Fizică

Catedra de Istorie Antică și Epigrafie

Catedra de Istoria Artei

Catedra de Civilizație Franceză

Catedra de Istoria Evului Mediu și Modern

Catedra de Istoria Românilor

Catedra de Limbile Slavice

Catedra de Istoria Civilizațiunii Bizantine

Catedra de Filologie Comparată a Limbilor Greco-Latine

Catedra de Istoria Slavilor de Răsărit

Facultatea de Medicină

Catedra de Anatomie și Embriologie

Catedra de Anatomie Patologică

Catedra și Institutul de Anatomie Topografică și Chirurgie

Catedra de Chimie Medicală

Catedra de Clinica Boalelor Mintale

Catedra de Clinica Boalelor Nervoase și Electroterapie

Catedra de Clinica Boalelor Căilor Urinare

Catedra de Clinica I Chirurgicală

Catedra de Clinica II Chirurgicală

Catedra de Clinica III Chirurgicală

Catedra de Clinica Chirurgicală Infantilă și Ortopedie

Catedra de Clinică Dermatologică și Sifiligrafică

Catedra de Clinica I Medicală

Catedra de Clinica II Medicală

Catedra de Clinica III Medicală

Catedra de Clinică Obstetricală

Catedra de Patologie și Clinică Infantilă

Catedra de Clinică Terapeutică

Catedra de Farmacologie

Catedra de Fiziologie

Catedra de Igienă

Catedra de Istologie

Catedra de Oto-Rino-Laringologie

Catedra de Medicină Experimentală

Institutul Medico-Legal „Prof. Dr. Mina Minovici” (avea funcție de catedră)

Catedra de Medicină Operatoare

Catedra de Clinică Oftalmologică

Catedra de Patologie Generală

Catedra de Patologie Medicală

Catedra de Zoologie Medicală și Parazitologie

Catedra de Clinica Gynecologică

Catedra de Bacteriologie

Catedra de Endocrinologie Clinică și Teoretică

Catedra de Puericultură

Catedra de Clinica II Obstetricală

Conferința de Radiologie Medicală

Facultatea de Teologie

Catedra de Drept Canonic

Catedra de Exegeza Noului Testament

Catedra de Exegeza Vechiul Testament, Limba Ebraică, Arheologia Biblică și Introducerea în Cărțile Vechiul Testament

Catedra de Istoria Bisericii Române

Catedra de Istorie Bisericească Universală

Catedra de Patrologie și Istoria Dogmelor

Catedra de Teologie Morală

Catedra de Liturgică și Pastorală

Catedra de Catehetică și Omiletică cu Exerciții de Predică

Catedra de Îndrumări Misionare

Catedra de Istoria Literaturii Bisericești și Religioase Moderne

Facultatea de Medicină Veterinară

Catedra de Anatomie Comparată Descriptivă și Topografică

Catedra de Anatomie Patologică și Microbiologie

Catedra de Chimie Biologică

Serviciul Clinicii de Boale Contagioase

Catedra de Patologie și Clinică Chirurgicală

Catedra de Clinică și Patologie Medicală

Catedra de Farmacodinamie și Terapeutică

Catedra de Fiziologie Comparată

Catedra de Patologie cu Clinică Obstetricală și Patologie cu Clinică Bovină

Catedra de Parazitologie și Inspecția Sanitară a Alimentelor și Conferința de Zoologie

Catedra de Zootehnie și Exteriorul Animalelor

Catedra de Istologie, Embriologie și Teratologie

Catedra de Medicină Operatoare Podologie

Catedra de Igienă Veterinară și Patologie Generală

Facultatea de Farmacie

Catedra de Chimie Farmaceutică

Catedra de Botanică Generală și Farmaceutică

Catedra de Chimie Analitică

Catedra de Chimie Biologică și Alimentară

Catedra de Chimie Generală

Catedra de Fizică Experimentală Aplicată la Farmacie

Catedra de Farmacognozie și Farmacodinamie

.

Universitatea din București – Structura pe facultăți și catedre în anul 1985

Facultatea de Matematică – 3

Facultatea de Fizică – 5

Facultatea de Biologie – 2

Facultatea de Geologie și Geografie – 3

Facultatea de Istorie-Filozofie – 4

Facultatea de Drept – 2

Facultatea de Limba și Literatura Română – 2

Facultatea de Limbi Străine – 4

Facultatea de Matematică

Catedra de Algebră și Analiză

Catedra de Informatică și Teoria Probabilităților

Catedra de Mecanică, Ecuații, Geometrie

Facultatea de Fizică

Catedra de Fizică Teoretică și Matematică

Catedra de Electricitate, Corp Solid, Biofizică

Catedra de Optică, Spectroscopie, Plasmă

Catedra de Mecanică Fizică, Fizică Moleculară, Fizica Polimerilor

Catedra de Fizică Atomică și Nucleară

Facultatea de Biologie

Catedra de Biologie Vegetală

Catedra de Biologie Animală

Facultatea de Geologie și Geografie

Catedra de Mineralogie

Catedra de Geologie și Geofizică

Catedra de Geografie

Facultatea de Istorie-Filozofie

Catedra de Istorie

Catedra de Filosofie

Catedra de Economie Politică, Sociologie și Socialism Științific

Catedra de Pedagogie-Psihologie

Facultatea de Drept

Catedra de Drept

Catedra de Educație Fizică și Sport

Facultatea de Limba și Literatura Română

Catedra de Limba Română

Catedra de Literatură

Facultatea de Limbi Străine

Catedra de Limba Franceză

Catedra de Limbi Romanice, Clasice, Orientale

Catedra de Limbi Germanice

Catedra de Limbi Slave

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Stat de funcții 1985; Anuarul Universității din București, 1935-1936, București, Institutul de Arte Grafice „Bucovina”, 1937.

The post Evoluția facultăților și catedrelor de la Universitatea din București, situația din anul 1935 prin comparație cu 1985 appeared first on Muzeul Universității din București.

Sporturile erau practicate prin coordonarea Catedrei de Educație Fizică și Sport, în cadrul Facultății de Drept. Este un fapt mai puțin cunoscut, că la Facultatea de Drept, pe lângă o catedră specifică, cea de Drept, funcționa și Catedra de Educație Fizică și Sport. Și poate încă un detaliu interesant de precizat, profesorii de la această catedră, predau disciplina educație fizică pentru anii I și II pentru studenții tuturor facultăților din Universitatea din București. De exemplu, Virgil Hnat era profesor de educație fizică la facultățile de Fizică, Geologie și Matematică, Vlad Dogaru la facultățile de Istorie-Filosofie și Limba și Literatura Română, iar Elisabeta Nedef la facultățile de Biologie, Matematică, Limbi și Literaturi Străine și Geologie.

În cele ce urmează, prezentăm situația cadrelor didactice de la Catedra de Educație Fizică și Sport și ramurile sportive în care activau, alături de alte atribuții pe care le aveau:

Antonica Bălan – conferențiar, șef de catedră, specializarea canotaj, discipline predate/atribuții: canotaj feminin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, conducere practică productivă, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Victor Ionescu – conferențiar, specializarea handbal, discipline predate/atribuții: canotaj masculin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Eugen Trofin – conferențiar, specializarea handbal, discipline predate/atribuții: handbal onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții onoare, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Alexandru Bizim – lector, specializarea atletism, discipline predate/atribuții: atletism feminin, șah feminin și masculin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive.

Mărioara Ionescu – lector, specializarea gimnastică, discipline predate/atribuții: gimnastica sportivă, schi feminin și masculin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Ianuarie Teleguța – lector, specializarea baschet, discipline predate/atribuții: baschet onoare, judo masculin, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Nicu Stoica – lector, specializarea volei, discipline predate/atribuții: volei onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții onoare, conducere practică productivă, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Ion Petruțiu – lector, specializarea baschet, discipline predate/atribuții: baschet onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, conducere practică productivă, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Vlad Dogaru – lector, specializarea atletism, discipline predate/atribuții: oină RSR (Institutul Politehnic), educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții RSR, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Elisabeta Nedef – lector, specializarea gimnastică, discipline predate/atribuții: gimnastică ritmică, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Mihai Stoian – lector, specializarea volei, discipline predate/atribuții: tenis de masă, tenis de câmp, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Teodor Petrescu – lector, specializarea fotbal, discipline predate/atribuții: fotbal onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Aurora Leonte – lector, specializarea handbal, discipline predate/atribuții: handbal onoare, badminton, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Elena Mureșan – lector, specializarea înot, discipline predate/atribuții: natație, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Virgil Hnat – lector, specializarea volei, discipline predate/atribuții: volei onoare, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Gheorghe Vasile – asistent, specializarea gimnastică, discipline predate/atribuții: gimnastică sportivă, atletism, educație fizică anii I și II, conducere echipe în competiții, demonstrații și manifestări sportive, participare la examenul de admitere.

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Stat de funcții 1985, Stat de funcții Catedra de Educație Fizică și Sport, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Sporturi practicate la Universitatea din București în anul 1985 appeared first on Muzeul Universității din București.

Planul editorial al Universității din București pe anul 1985 a cuprins 128 de titluri (cursuri și materiale ajutătoare), repartizate astfel pe facultăți:

Matematică – 14

Fizică – 21

Biologie – 6

Geologie-Geografie – 16

Istorie-Filosofie – 13

Drept – 3

Limba și Literatura Română – 6

Limbi și Literaturi Străine – 49

Din cele 128 de titluri au fost predate pentru tipărire doar 91, restul fiind restanțe sau reportate pentru anul 1986.

Situația realizării planului editorial pe facultăți:

Matematică – 12

Fizică – 10

Biologie – 5

Geologie-Geografie – 13

Istorie-Filosofie – 11

Drept – 2

Limba și Literatura Română – 3

Limbi și Literaturi Străine – 35

În afara lucrărilor din planul editorial pe anul 1985 au fost tipărite sau multiplicate alte 30 de manuale și cursuri, predate cu întârziere și rămase din anii 1983 și 1984.

Dintre lucrările importante apărute în anul 1985, menționăm pe facultăți, următoarele titluri și autorii lor:

Matematică

R. Cristescu, Spații liniare ordonate topologice

Gh. Sirețchi, Analiză matematică, vol. III

A. Turtoi, Curs de geometrie, ediția a II-a

L. Nicolescu, Geometrie, partea a II-a

V. Craiu și colectiv de autori, Probleme de matematică și calcul numeric

L. Livovschi, H. Georgescu, Bazele informaticii, partea a II-a

N. Cristescu, Teoria plasticității cu aplicații la prelucrarea metalelor

Fizică

colectiv de autori, Mecanică, fizică și acustică

colectiv de autori, Fizică moleculară și căldură

St. Turbatu, D. Ștefănescu, Analiză matematică

Fr. Iosif și colectiv de autori, Fizică atomică, lucrări practice

I. Spînulescu, Prelucrarea, înregistrarea și afișarea datelor

Gh. Victor, A. Popescu, Introducere în bionică

St. Levai și colectiv de autori, Lucrări practice de optică

I. Munteanu și colectiv de autori, Materiale componente electronice

Biologie

I. Anghel și colectiv de autori, Genetica microorganismelor și Citologie vegetală

D. Mărgineanu, Biofizică

E. Eliade, Fitopatologie

Geologie-Geografie

C. Dimofte, Organizarea și conducerea întreprinderilor geologice

S. Ciulache, Metrologie și climatologie

D. Sandu, Exploatarea geologică și evaluarea zăcămintelor

A. Neguț, Biofizică de sondă

I. Mareș și colectiv de autori, Petrologia rocilor magmatice

Istorie-Filosofie

a) Istorie

L. Bîrzu, Arheologia generală

L. Boia, Prelegeri de geografie istorică

I. Scurtu, M. Totu, D. Smîrcea, Din istoria mișcării democratice studențești din România

[lipsă autori], Études d’historiographie

b) Filsoofie, Pedagogie, Sociologie

I. Drăgan și colectiv de autori, Sociologie generală

I. Cerghit și colectiv de autori, Curs de pedagogie

E. Popescu, Prelegeri de pedagogie

I. Neacșu, Metode și tehnici moderne de învățare

I. Ianoși și colectiv de autori, Esteticul, interferențe valorice

Al. Boboc, I. Roșca, Filosofia contemporană în texte alese și adnotat, partea I

Drept

S. Ghimpu, Dreptul Muncii

D. Marinescu, Drept agrar și funciar

S. Zilberstein, V. Ciobanu, Drept procesual civil (îndreptar)

A. Pop, Gh. Beleiu, Drept economic socialist românesc, vol. II

Limba și Literatura Română

M. Guiu, Exerciții de limba română (pentru anul pregătitor)

E. Ionescu, Verbul românesc. Dicționar sintetic

O. Tunsoiu, D. Marin, Exerciții de limba română

Elena Berea-Găgeanu, Exerciții de limba română. Moduri nepersonale

Limbi și Literaturi Străine

Angela Ion, Victor Hugo

G. Dimitriu, Literatura americană, sec. XIX, vol. I

I. Fischer, Morfologia istorică a limbii latine

E. Fodor și colectiv de autori, Elemente de gramatică a limbii ruse

Al. Balaci, Istoria literaturii italiene, vol. I

G. Fîrnoagă, Limba engleză

M. Botez, Literatura engleză, epoca victoriană

D. Chițoran, A. Cornilescu, Limba engleză

Surse: Arhiva Universității din București, dosar Stenograme Senatul Universitar 1985, Stenograma Ședinței Biroului Executiv al Senatului și Comitetului de Partid al Universității din București din 25 ianuarie 1986, Fototeca Digitală a Muzeului Universității din București (FDMUB), https://muzeu.unibuc.ro/ro/fototeca-digitala-a-muzeului-universitatii-din-bucuresti-fdmub/ .

The post Planul editorial al Universității din București pe anul 1985 appeared first on Muzeul Universității din București.