Dragi vizitatori digitali,
Expoziția digitală 30 de ani de la Fenomenul Piața Universității (1990-2020) a fost realizată pentru a marca aniversarea evenimentelor petrecute în lunile aprilie-iunie 1990 în Piața Universității din București și este realizată de Muzeul Universității din București ca parte a proiectului „Piața Universității la 30 de ani” desfășurat de Universitatea din București.
În aprilie-iunie 1990, numeroși manifestanți s-au strâns în Piața Universității, în jurul Balconului Universității, devenit nucleul principal al evenimentelor, pentru a protesta față de dorința Frontului Salvării Naționale (FSN) și a lui Ion Iliescu de a se implica în viața politică a țării prin participarea la primele alegeri după 1989 și pentru a susține în directă opoziție cu această decizie, valorile democratice despre care se considera că trebuiau așezate ca fundament pentru un nou început spre care societatea românească se îndrepta în 1990. Tot ceea ce s-a petrecut atunci, a rămas cunoscut în istorie sub numele Fenomenul Piața Universității.
Pentru a facilita cunoașterea Fenomenului Piața Universității, expoziția digitală a fost împărțită în opt secțiuni: Cadrul general, Universitatea din București: 1989 vs. 1990, Actori individuali, Actori colectivi, Activități de golan pe timpul Fenomenului Piața Universității, Reflectarea Fenomenului Piața Universității peste ani, Fenomenul Piața Universității văzut prin ochii caricaturistului, Fenomenul Piața Universității văzut prin obiectivul aparatului de fotografiat.
Secțiunile permit cunoașterea evenimentelor din aprilie-iunie 1990 din mai multe perspective. În primul rând este reconstituit cadrul general care a făcut posibil Fenomenul Piața Universității, începând cu Revoluția din Decembrie 1989 și până la efervescența primei jumătăți de an 1990. Pe urmă au fost cuprinse câteva informații care prezintă evoluția Universității din București, instituția care a inițiat și a fost în centrul Fenomenului Piața Universității, într-o oglindă care permite comparația, 1989 vs. 1990, pentru o cunoaștere augmentată a unor aspecte de istorie instituțională. Ele însă permit în sens invers și aflarea altor informații despre cadrul general în care s-a găsit Universitatea din București atât înainte de 1989, cât și imediat după.
Ca în majoritatea evenimentelor publice, de agora, unii dintre participanți se evidențiază în plus față de alții și chiar devin personalități emblematice ale lor. Alteori, în această ipostază se pot afla organizații formate din mai mulți membri. A fost și cazul Fenomenului Piața Universității, atunci când s-au remarcat atât actori individuali, cât și actori colectivi, fără de care nu putem înțelege ceea ce s-a întâmplat în 1990. Și unii și alții au desfășurat mai multe activități în Piața Universității, de la cele curente, de supraviețuire, până la cele legate de susținerea motivelor pentru care protestau. Cele din urmă se vor afla în atenția noastră în mai multe grupaje de informații pe care le-am pregătit și care ne pot ajuta să înțelegem tipologia de activități și modul lor de desfășurare.
Cu atât de mulți actori individuali și colectivi implicați (prin cei din urmă înțelegând inclusiv pe cei rămași anonimi, vox populi, manifestanții cu idealuri democratice din Piața Universității) și cu atât de multe activități desfășurate, nu este de mirare că peste ani, evenimentele din Piața Universității nu au fost uitate și au fost reflectate în diverse moduri și medii.
Cunoașterea Fenomenului Piața Universității este îmbogățită de plusul de perspective pe care îl oferă fotografiile și caricaturile care au circulat în acea perioadă, meritând pe drept cuvânt și reunind laolaltă, caracteristici proprii artei și documentelor de arhivă, capabile să exprime cât zeci de paragrafe s-ar chinui să descrie.
Sursele pentru documentarea acestei expoziții au fost compuse din documente din Arhiva Universității din București, articolele și documentele apărute în presa scrisă a anului 1990 (din peste 15 periodice), înregistrări audio-video, lucrări scrise dedicate evenimentelor din 1990 (din proximitatea lor sau publicate ulterior) și interviuri și articole apărute în presa digitală a ultimilor ani. Ca tipologie de documente, au fost utilizate apeluri, comunicate, declarații, scrisori deschise, lozinci, mesaje scrise, înregistrări audio-video, articole din ziare și reviste, interviuri, fotografii, caricaturi, desene, date statistice, acte legislative și normative, planuri de învățământ, documente de corespondență, stenograme ale ședințelor de Senat universitar, rapoarte de evaluare și alte documente.
Încă din momentul în care am schițat primele idei despre proiectul expoziției, ne-am gândit la anumite principii pe care am încercat să le păstrăm neatinse atunci când am pornit în activitatea de documentare, cercetare și selecție de documente și bineînțeles în realizarea expoziției.
În primul rând, o bună documentare, ca în orice întreprindere culturală sau științifică, prefigurează și o bună parte din rezultatele finale. De aceea, am încercat să acoperim o gamă cât mai diversificată de surse, încercând să păstrăm un echilibru între cantitate și calitate. A fost munca unei întregi echipe, care a reușit să se documenteze atât cât a permis timpul foarte scurt avut la dispoziție, înjumătățit la rândul său de pandemia de coronavirus care a închis toate bibliotecile și a limitat drastic capacitatea de deplasare, care ar fi permis și alte tipuri de activități.
Cu toate acestea, am reușit să ținem aproape atât cât este omenește posibil, un alt principiu, ca un crez: obiectivitatea. În acest scop, am consultat de exemplu periodice din ambele părți aflate în confruntarea de idei, și nu numai, gândindu-ne la mineriada din 13-15 iunie 1990, pentru a asigura o cunoaștere multifațetată a evenimentelor de atunci.
Modul acesta de a privi nuanțat și cu „ochelari” de diferite culori politice sau nu, dă consistență acestui demers. Din acest punct de vedere, expoziția este și o uriașă platformă de surse și idei, capabilă să genereze evenimente culturale și științifice de o variată tipologie. Și chiar și mai important, toate aceste surse prezentate, dar și alte materiale scrise cât mai neutru cu putință („ca la 30 de ani după evenimente”) și limitate doar la câteva nuanțări pentru a înțelege anumite caracteristici ale respectivei surse, lasă doar în seama vizitatorului acestei expoziții digitale formarea propriului punct de vedere asupra Fenomenului Piața Universității.
Sperăm ca această expoziție să-și atingă menirea sa, să genereze în spațiul public o dorință de a afla mai multe despre acest subiect de istorie recentă, dar peste care au trecut deja trei decenii.
La final, dorim să aducem mulțumiri membrilor întregii echipe a proiectului care prin munca lor ne fac să ne simțim mândri de rezultatele obținute: Anca Aldescu, Alexandru Cîță, Alexandra Dănălache, Cristian Dumitrescu, Laura Dumitrescu, Vasile Grigore, Cosmin Hedeșiu, Valentin Maier, Vlad Mihăilă, Andrei Neacu, Ștefan Nedelcuță-Apope, Florentina Nițu, Serghei Pricopiuc, Mădălina Florentina Sandu, Francesca Savu și Diana Elena Tița.
De asemenea, mulțumim conducerii Universității din București pentru sprijinul acordat pe durata acestui proiect la a cărui realizarea au fost necesare activități complexe și dintre cele mai diverse. Mulțumim Arhivei Universității din București și Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București pentru sprijinul și înțelegerea acordate pe durata documentării.
Mențiune:
Ca și acum 30 de ani, 22 aprilie, este doar începutul. Expoziția digitală 30 de ani de la Fenomenul Piața Universității (1990-2020) cuprinde o parte din informația și modul de prezentare care au fost pregătite. Pe parcursul următoarelor două luni, oglindind durata Fenomenului Piața Universității, 22 aprilie – 15 iunie, vor fi făcute periodic îmbunătățirile amintite (țintim să le realizăm zilnic). La final, vom avea un produs cultural care sperăm să ne onoreze și să își îndeplinească obiectivele. Însă deja conținutul acestei expoziții este suficient de bogat pentru a asigura, fie și parțial, o privire asupra Fenomenului Piața Universității și de aceea vă invităm să ne vizitați și să ne fiți alături în această perioadă!
