„Gândirea prezidențială a domnului Iliescu era bântuită de nedumeriri, care născute în această piață s-au strecurat prin fereastra casei și ușile parlamentului, tulburându-i somnul lin.

Care sunt aceste nedumeriri?: 1. Cum ați ajuns în această piață? 2. Sine sunteți: 3. Ce vreți? 4. Cât veți mai sta?

La prima întrebare i-a răspuns ministrul Chițac și poliția securizată. Ați fost îndrumați de agenturile străine într-un spațiu larg în care să organizați petreceri nocturne de mare amploare, peste limita dispozițiile legale. La următoarele întrebări domnul Iliescu a încercat să-și răspundă singur: sunteți golani, huligani, derbedei care destabilizați țara în scopul realizării unor profite imediate în valută, spre deosebire de cei care scot astăzi aurul din băncile secătuite ale țării și îl distribuie unor grupuri etnice, prin generozitatea domnului Iliescu, tocmai în scopul stabilizării. La ultima întrebare, răspunsul a venit tot din partea poliției: veți sta până veți fi alungați, bătuți, mușcați de câini lupi, la nevoie arestați și bătuți suplimentar în condiții de profesionalitate maximă și nu de improvizație stradală.

Dar, întrucât nedumeririle marelui om politic de bine nu s-au risipit nici măcar sub cupola parlamentului, a inventat o concluzie finală liniștitoare: cei din Piața Universității – o mână de oameni – nu reprezintă poporul român, adică 23 000 000 suflete.

Astăzi, vom risipi nedumeririle domnului Iliescu răspunzându-i noi «cine sunteți și ce vreți?».

Revoluția anticeaușistă s-a încheiat și elita F.S.N. pare mulțumită. Revoluția anticomunistă nu s-a încheiat și de aceea sunteți voi astăzi aici. Cei care ne-au condus timp de 45 ani spre noi și noi victorii, până când am ajuns să trăim «epoca de aur», sunt astăzi din nou în fruntea țării li se grăbesc să ne conducă pe drumul «democrației». Nu ne îndoim că, dacă au reușit să facă din analfabeți academicieni, din codrii noștri verzi maluri și văi râpoase, din râurile noastre limpezi canale de scurgeri ale reziduurilor industriale, vor reuși să facă și din democrație o democrație originală, tot atât de originală pe cât este și libertatea Televiziunii Române.

Voi sunteți aici pentru ca nomenclatura comunistă și structurile comuniste să fie înlăturate, pentru ca mentalitatea comunistă să dispară din viața și conștiința acestui popor pentru totdeauna. Preluarea puterii de către cei din eșaloanele 2 și 3 ale defunctului partid ne bucură tot atât de mult pe cât ne bucura și decorarea lui Ceaușescu cu ordinul Lenin sau Karl Marx.

Cine sunteți voi, pentru ca după cum spune domnul Iliescu, voi nu sunteți poporul român? Așa este! Voi sunteți mai mult decât poporul român, voi sunteți flacăra vie a revoluției, sunteți însăși dorul de libertate al acestui neam, sunteți cei care cu mâinile goale au înfruntat cea mai cumplită dictatură din Europa și au zdrobit-o într-o singură zi. Voi, care prin jertfa voastră anonimă ați răscumpărat cei 45 de ani de robie comunistă ai acestei țări, nu vă temeți de Iliescu. Voi sunteți mai puternici decât Iliescu și dictatura neocomunistă, pentru că nu luptați pentru putere, aveți un ideal pe care comuniștii nu l-au înțeles niciodată: LIBERTATEA, și de care se tem. Voi sunteți cei care au strigat în decembrie «murim, dar vom fi liberi», «libertate, libertate», «murim pentru libertate», iar astăzi strigați din nou «libertate te iubim, ori învingem ori murim» în Piața Universității, în Piața Operei din Timișoara, în Piața Catedralei din Cluj. Voi ați înțeles mai bine spiritualitatea neamului românesc și ați găsit mai bine calea de întoarcere în rândul națiunilor civilizate decât au făcut-o «cei mai buni fii ai poporului» în cei 45 de ani de ideologie sterilă. Spuneți-i domnului Iliescu că eroii născuți în decembrie pe străzile Timișoarei și ale Bucureștiului, cei care au vărsat o lacrimă la mormintele martirilor, cei care au aprins cu pioșenie o lumânare lângă troițele însângerate, cei care și-au făcut cruce cu evlavie la pomenirea morților noștri, s-au adunat azi, din nou, în piață, pentru ca teroarea comunistă să nu mai reînvie niciodată pe aceste meleaguri. Aduceți-i aminte domnului Iliescu, că ideologia criminală a activului de partid a trimis la moarte, fără judecată, într-o singură zi, mai mulți tineri decât burghezo-moșierimea într-un secol de guvernare.

Voi sunteți primii care au înțeles ultimul mesaj al celor ce zac prea de timpuriu în morminte, martirii revoluției: să nu mai dăm niciodată libertatea și demnitatea poporului nostru pe mâna activiștilor. Voi sunteți conștiința trează a națiunii și nu puteți părăsi această piață până ce nomenclatura nu va fi înlăturată pentru ca libertatea și democrația, atât de scump plătite, să nu fie din nou zdrobite de pumnul de fier al dictaturii.

Mai spuneți-i domnului Iliescu, să sunteți foarte puternici, calmi, lucizi, răbdători, fără violență, dar fermi și veți învinge. Pe cei care azi refuză să audă, mâine îi veți face să vă asculte. Luptați și veți câștiga. Dumnezeu este cu voi și victoria va fi a voastră. O meritați!

Și să nu uitați că niciodată, dar absolut niciodată, nici un activist nu va putea să vă ia vouă, «dragi golani», locul la sufletul neamului românesc. Voi veți rămâne pentru eternitate «golanii» de suflet ai acestui popor.

T.C.C.”.

Sursa: „Dreptatea”, 29 mai 1990, p. 1, 4.

[Vlad Mihăilă]