Laboratorul de Chimie Tehnologică era condus de Negoiță Dănăilă în calitate de director. În acest laborator care era atașat la Catedra de Chimie Tehnologică, își desfășurau activitatea și șeful de lucrări ing. C. Cândea, asistentul P. Petrescu și preparatorul A. V. Andrei.

„Materii combustibile.

Combustibili solizi. Analiza tehnică a cărbunilor fosili. Determinarea apei, cenușii, carbonului, hidrogenului, sulfului fix, volatil și total. Determinarea azotului. Proba cocsului. Determinarea puterii calorifice cu bomba calorimetrica Berthelot-Mahler.

Combustibili lichizi (A se compara chimia tehnică a petrolului).

Combustibili gazoși. Analiza tehnică a gazului de luminat și a gazelor naturale. Determinarea bioxidului de carbon, hidrocarburilor nesaturate, oxigenului și a oxidului de carbon, prin metode de absorbție cu aparatele lui Hempel, Bunte și Orsat. Determinarea hidrogenului și metanului prin metode de ardere. Analize de gaze prin metode titrimetrice. Reducerea volumului unui gaz la volum normal cu gazvolumetrul lui Lange.

Apa. Analiza apei pentru scopuri industriale. Analiza fizică și chimică. Materii în suspensie. Determinarea rezidiului total, fix și volatil. Determinarea durității temporare, permanente și totale. Determinarea cantitativă a acidului silicic, a fierului, aluminiului, calciului, magneziului, acidului sulfuric, a clorului, a acidului carbonic și a oxidabilității.

Marea industrie anorganică. Chimia tehnică a acidului sulfuric.

Materii prime. Sulful natural. Analiza calitativă și cantitativă. Pirita. Analiza completă. Determinarea sulfului după Lunge. Determinarea arsenului după metodele Blattner-Brasseur și Reich.

Materii ce intervin în fabricație. Salpetru și acidul azotic. (A se compara chimia tehnică a acidului azotic).

Controlul fabricației. Cercetarea cenușilor de pirită. Determinarea sulfului după metoda Lunge. Determinarea ferului.

Cercetarea gazelor din întregul sistem de fabricație. Determinarea bioxidului de sulf după Reich. Determinarea bioxidului și trioxidului de sulf. Cercetarea gazelor după culoare. Determinarea acidității totale a gazelor.

Cercetarea acizilor. Acizii din Glover. Determinarea densității cu areometrul si determinarea concentrației titrimetric. Determinarea conținutului în nitroze.

Acizii din camere. Concentrația, conținutul în nitroze și determinarea selenului.

Acizii din Gay-Lussac. Determinarea acidului azotos după metoda Feldhaus, modificată de Lunge.

Determinarea acidului azotic și azotos cu nitrometrul si gazvolumetrul lui Lunge.

Produse finale. Acidul sulfuros. Determinarea anhidridei sulfuroase, a acidului sulfuric si a impurităților. Acidul sulfuric. Cercetarea calitativă a bioxidului de sulf, a oxizilor de azot, a acidului clorhidric, azotos, azotic, fluorhidric, a selenului, plumbului, fierului, arsenului și a amoniacului.

Determinarea cantitativă a plumbului, fierului și a acidului azotos. Determinarea acidului azotic și azotos cu gazvolumetrul lui Lunge. Determinarea cantitativă a acidului clorhidric, a arsenului și a conținutului în acid sulfuric.

Acidul sulfuric fumans (oleum). Analiza cantitativă. Determinarea conținutului în acid sulfuric, anhidridă sulfurică totală și liberă cu pipeta lui Lunge.

Metoda Rosenlecher.

Chimia tehnică a acidului azotic. Material prim de fabricație. Salpetrul de Chili. Analiza calitativă. Determinarea cantitativă a apei, a părților insolubile, a clorurii de sodiu, a sulfatului de sodiu, a acizilor percloric, cloric si iodic. Determinarea acidului azotic după metoda Ulsch și după metoda Lunge.

Controlul fabricației. Determinarea densității. Cercetarea acidului clorhidric și sulfuric. Cercetarea oxizilor de azot și a bisulfatului. Determinarea conținutului în acid azotic, titrimetric şi gazvolumetric.

Produs final: Acidul azotic. Analiza calitativă. Determinarea acidului sulfuric, a clorului, a metalelor grele și alcaline-teroase, a fierului, iodului, acidului iodic și a peroxidului de azot. Analiza cantitativă. Determinarea rezidiului, a acidului sulfuric, a clorului, a metalelor, a anhidridei sulfurice, a peroxidului de azot, a densității și a conținutului în acid azotic.

Chimia tehnică a acidului clorhidric. Material prim de fabricație. Clorura de sodiu. Analiza calitativă și cantitativă. Cercetări calitative asupra potasiului, bromului, iodului, plumbului, zincului, acidului sulfuric, iodhidric, bromhidric și magneziului.

Determinarea cantitativă a rezidiului, ferului, arsenului a acidului sulfuric și anhidridei sulfuroase.

Determinarea densității și a acidului clorhidric.

Sulfatul de sodiu. Determinarea acidului liber, a clorurii de sodiu, a oxidului de fer, a părților insolubile, a oxidului de calciu, magneziu și de aluminiu.

Determinarea procentică a sulfatului de sodiu.

Chimia tehnică a sodei. Cercetarea sodei ca produs final de fabricație. Determinarea tetrului. Analiza cantitativă a părților insolubile în apă, a clorurii de sodiu și a sulfatului de sodiu.

Chimia tehnică a materialelor de construcție.

Chimia tehnică a cimentului. Piatra de var. Analiza chimică. Analiza calitativă și cantitativă a apei, părților insolubile, a oxizilor de fer, aluminiu, calciu și magneziu. Produs final. Cimentul. Analiza chimică a cimentului Portland. Determinarea acidului silicic, a părților insolubile, a oxizilor de aluminiu, fier, calciu și magneziu. Determinarea alcalinelor și a acidului sulfuric.

Determinarea densității cu densimetrul Schumann.

Probe tehnice. Fineța măcinatului. Durata prizei cu aparatul Vicat. Creșterea temperaturii în timpul prizei. Invariabilitatea volumului. Determinarea rezistentei la rupere cu aparatul lui Michaelis. Determinarea forței de adeziune și dilatarea.

Chimia tehnică a sticlei. Analiza sticlei ca produs final de fabricație. Analiza calitativă completă a sticlei. Dezagregarea cu acid fluorhidric. Dezagregarea cu carbonat de sodiu.

Chimia tehnică a petrolului.

Cercetarea petrolului brut. Determinarea apei. Impurități mecanice. Punctul de inflamabilitate. Determinarea greutății specifice. Proba distilației cu aparatul Engler. Determinarea parafinei după metoda Engler-Holde. Determinarea asfaltului.

Cercetarea benzinei. Determinarea inflamabilității cu aparatul Abel. Greutatea specifică. Proba distilației.

Cercetarea lampantului. Greutatea specifică. Inflamabilitatea și punctul de aprindere cu aparatul Abel. Proba distilației. Determinarea vâscozității cu Vâscozimetrul lui Ubbelohde, Gradul de rafinare. Determinarea conținutului în sulf după Engler.

Chimia tehnică a uleiurilor minerale. Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Engler. Comportarea uleiurilor minerale la răcire. Punctul de inflamabilitate determinat cu aparatul Pensky. Punctul de aprindere. Proba distilației. Greutatea specifică determinată cu areometrul și picnometrul. Conținutul în acizi ți alcalii. Conținutul în asfalt, parafină, apă, cenușă si uleiuri străine.

Lucrările de mai sus au fost executate în 78 ședințe, de câte o jumătate zi fiecare, ceea ce ar face – în ore – socotind ședința a 4½ ore, 351 ore.

În cursul anului 1914-1915 personalul acestui laborator, în afară de funcțiunile lui didactice, a mai executat și următoarele lucrări:

1. A) Lucrări cu interes mai mult teoretic.
2. N. Dănăilă, profesor Dr. Inginer: Asupra organizării învățământului tehnic superior la noi. Articolul acesta a fost publicat în „Revista generală a învățământului”, anul al XI-lea., No. 3:
3. N. Dănăilă, profesor Dr. Inginer şi C. Cândea, Inginer diplomat, șef de lucrări: Asupra produselor de condensare ale thionaphtenchinonei, cu phenolele și aminele terțiare si asupra constituției materiilor colorante ce se pot obține din aceste produse de condensare. Lucrarea aceasta va fi terminată si publicată în cursul anului următor;
4. N. Dănăilă, profesor Dr. Inginer, A. V. Andreiu, preparator și N. Petrescu, asistent: Asupra constituției chimice a petrolului și derivatelor sale. Lucrarea aceasta va fi terminată și publicată în cursul anului următor.
5. B) Lucrări executate pentru satisfacerea nevoilor armatei.

Pentru a asigură funcțiunea turnătoriei de fontă si a secțiunii pentru fabricarea proiectilelor de oțel din Arsenalul Armatei, Direcțiunea acestui Laborator a propus prin adresa No. 79 din 27/VIII 1914 Direcțiunii Arsenalului Armatei, analiza tuturor obuzelor furnizate armatei de diferitele firme din străinătate (Krupp, Grüson, Hotschkiss, etc.), precum și analiza tuturor materialelor întrebuințate în fabricarea proiectilelor.

Această propunere a fost făcută cu scopul de a se stabili pentru turnătoria arsenalului rețete „tip” de turnare și pentru întocmirea caietelor de sarcini pentru oțelul ce trebuia să servească la fabricarea proiectilelor de otel.

In acest scop, personalul acestui laborator a executat pentru Arsenalul armatei următoarele analize: Analiza cocsului întrebuințat la turnătoria de proiectile de fontă. Analiza a unsprezece obuze de fontă de diferite calibre și de diferite tipuri: (Krupp. Hotschkiss, Grüson, etc). Analiza a șase tipuri de fontă și în sfârșit analiza a patru probe de oțel.

În acest laborator s-au stabilit de asemenea condițiile de nitrificare ale toluenului obținut din gudroanele de pirogenare și din extractele de anhidridă sulfuroasă lichidă. Această lucrare a fost executată în cea mai mare parte de personalul Pulberăriei Armatei, personalul acestui laborator a intervenit numai pentru a ușura și a grăbi terminarea ei.

Tot aici ar trebui să mai fie notată și funcțiunea de informator pe care a avut-o, în cursul lunii februarie 1915 directorul acestui Laborator pe lângă Direcțiunea armamentului din Ministerul de Război. În calitate de informator, Directorul acestui laborator a înaintat Direcțiunii armamentului din Ministerul de Război adresele No. 8 din 9/II 1915 și No. 10 din 18/II/1915. Prin aceste adrese se dau Ministerului de Război relațiile necesare asupra felului în care s-ar putea procura acidul azotic necesar Pulberăriei Armatei și asupra chipului în care s-ar putea întrebuința rămășițele de bisulfat de sodiu, rezultate de la fabricarea acidului azotic”.

[Adelina Zemoiu]