În perioada 26-30 noiembrie 1986 s-a desfășurat la Salonic, în Grecia, cea de-a treia Conferință a rectorilor din țările balcanice. Celelalte conferințe au avut loc în perioada 10-13 noiembrie 1982 în Iugoslavia (Universitatea din Belgrad) și în perioada 24-25 ianuarie 1984 în Bulgaria (Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia).
La cea de-a treia Conferință a rectorilor din țările balcanice au participat 2 delegați din Albania, 12 din Bulgaria, 18 din Grecia, 2 din România și 2 din Iugoslavia. De la această întâlnire lipseau reprezentanții Turciei. Din partea României au participat prof. dr. ing. Tache Voicu – rectorul Institutului Politehnic din București și conf. dr. Gheorghe Dincă – prorector al Unversității din București.
Lucrările Conferinței s-au desfășurat la Universitatea „Aristotel” din Salonic și au debutat în după amiaza zilei de 26 noiembrie 1986 cu o ședință a Comitetului de Organizare condus de președintele său, prof. D. Fatouros, rectorul Universității „Aristotel” din Salonic.
Din Raportul asupra participării delegației române la cea de-a treia Conferință a Rectorilor din Țările Balcanice am putut afla ce a presupus această conferință. În primul rând au fost luate mai multe decizii organizatorice privind activitatea Conferințelor Rectorilor Universităților din Țările Balcanice. Astfel s-a stabilit că activitatea trebuie mult mai bine organizată, pe baza unui statut și a orientării discuțiilor astfel încât să fie mai eficientă. De asemenea, în acest sens a fost subliniată și necesitatea luării drept model pentru Conferință a rectorilor din țările balcanice a Comunității Universităților Mediteraneene. De asemenea, s-a stabilit ca cea de-a patra conferință să aibă loc la București în anul 1988, cu o ședință pregătitoare cu un an mai înainte.
Alte comunicări au fost realizate despre Contribuția cercetării științifice comune la dezvoltarea cooperării și înțelegerii între popoarele țărilor balcanice, Dezvoltarea tehnologiei și problemele culturii: aspecte generale și specifice și cultură umanistă și Cultură tehnologică: o problemă multilaterală și crucială. Prima comunicare menționată a fost susținută de G. Dincă, din partea Universității din București. În comunicarea delegatului român au fost atinse și unele puncte influențate de politică: a fost subliniată concepția PCR, a secretarului său general, Nicolae Ceaușescu, privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare și a fost amintit Comitetul Național Român „Oamenii de Știință și Pacea”, care era condus „cu multă competență de tovarășa acad. dr. ing. Elena Ceaușescu, savant de reputație mondială și remarcabilă personalitate politică”. Altfel, G. Dincă a amintit rolul important pe care universitățile l-au avut în dezvoltarea societății umane și că rolul acestor instituții poate fi mult amplificat prin cooperare internațională. De aceea, este și interesant de urmărit activitatea României și a Universității din București în cadrul acestor colaborări internaționale, precum Conferință a rectorilor din țările balcanice.
Surse: Arhiva Universității din București, dosar Conferința rectorilor din Balcani 1986; Arhiva Digitală a Muzeului Universității din București (ADMUB), Colecția de cărți poștale, https://muzeu.unibuc.ro/ro/colectia-de-carti-postale/.