Necesitățile Grădinii Botanice implicau munci diverse din partea mai multor persoane față de situația din orice altă componentă a Facultății de Științe și a Universității din București. Pentru perioada 1901-1920 avem acces la documente care ne arată că la Grădina Botanică au fost utilizați muncitori angajați și plătiți cu ziua (zilieri). Munca lor era necesară pentru că în afara serelor și a altor clădiri, Grădina Botanică acoperea o suprafață de…

Introducere Grădina Botanică a Universității din București avea deja în anul 1901 o existență de patru decenii. Învățământul botanic de la Universitatea din București nu s-a desfășurat doar prin intermediul Grădinii Botanice (Institutului Botanic) din cadrul Facultății de Științe, ci și prin Laboratorul de Anatomie și Fiziologie Vegetală de la aceeași facultate (înființat în 1907) și prin Laboratorul de Botanică Medicală (până în anul 1905) din cadrul Facultății de Medicină….