„București

Ieri în București în aula Facultății de Drept a avut loc o întâlnire organizată de Sindicatul liber studențesc din București, Liga studenților din București, Societatea studenților mediciniști din București, Sindicatul studenților constructori din București, Grupul independent pentru democrație, Organizația studenților chimiști, Sindicatul studenților economiști, în scopul soluționării pe calea dialogului a tensiunilor create între studenții români și cei maghiari. Așa cum a fost precizat în expunerile studenților români manifestația nu a avut un caracter naționalist: «Noi dorim, au spus ei, să promovăm acțiuni de conciliere între cele două națiuni». În sală se aflau și studenți maghiari, ce și-au expus în mod liber și democratic câteva din revendicărilor lor, moment în care între vorbitori și sală s-a înfiripat un dialog deschis cu întrebări și răspunsuri pertinente. Notăm câteva din problemele aduse în discuție: «Suntem români de naționalitate maghiară sau suntem maghiari de naționalitate română?», «Dorim universități cu predare numai în limba maghiară?», «La I.M.F. Tg. Mureș există posibilitatea studierii disciplinelor teoretice în limba maghiară, iar activitățile practice în limba română», «Cum veți putea practica profesia pentru care vă pregătiți dacă începând cu grădinița și terminând cu învățământul superior dv. nu veți învăța decât limba maghiară?», «Noi vrem ca la universitate să se predea limba maghiară pentru a crea astfel posibilitatea asigurării cadrelor didactice ce vor preda în școli de limbă maghiară».

Încă o dată atât studenții români, cât și cei maghiari prezenți în sală și-au exprimat dorința de unitate și au fost cu toții de acord că manifestările naționaliste nu duc decât la dezbinare, problemele putând fi rezolvate pe calea dialogului în care fiecare să spune limpede ceea ce dorește pentru a nu se crea situații de deformare a realității.

(Corian Dragotescu, Ovidiu Zamfirescu)

Târgu Mureș

Greva prelungită a studenților și a cadrelor didactice maghiare afectează grav și procesul de pregătire a celorlalți studenți. Sâmbătă, 17 martie a.c., consiliul reprezentanților Ligii studenților de la Institutul de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș a organizat o mare demonstrație, la care au participat sute și sute de studenți români și de alte naționalități. Ora 11. Demonstranții au intrat în Piața Centrală a municipiului. Mii de locuitori ai orașului s-au alăturat, pe parcurs, studenților și cadrelor didactice române.

Ulterior, a avut loc un miting de protest.

În luări de cuvânt, studenții mediciniști au arătat efectul negativ pe care-l are asupra pregătirii lor greva studenților mediciniști maghiari și intenția acestora de a marginaliza pe studenții români în Institut. S-a subliniat, de asemenea, caracterul nedemocratic al principiului parității, reclamat de studenții greviști în constituirea organelor de conducere și au respins cererea Asociației medicilor maghiare ca, pentru a ocupa un post de medic în județele Mureș, Harghita și Covasna, viitori absolvenți români să cunoască obligatoriu și limba maghiară. (Gheorghe Giurgiu)

Cluj

În cursul zilei de sâmbătă, 17 martie, studenții Universității clujene au manifestat în fața sediului acestei instituții de învățământ superior în semn de solidaritate cu studenții români de la Institutul din Tg. Mureș. În memoriul înaintat cu acest prilej rectoratului Universității clujene, ca și în declarațiile lor, studenții clujeni subliniază: «Vrem să învățăm, nu să demonstrăm. Totuși, demonstrația noastră este o luare de poziție. Dorim soluționarea cererilor colegilor noștri maghiari în limitele legalității. Suntem de acord cu învățământul maghiar și german de toate gradele, dar învățământul superior să se desfășoare în cadrul acelorași universități, care trebuie să fie un element de legătură și comunicare, ori comunicarea nu se face prin separare. Chemăm colegii noștri maghiari la dialog. Cerem respectarea eticii universitare. Limba română nu este un mijloc de oprimare».

Referindu-se la greva studenților maghiari din Tg. Mureș, demonstranții afirmau că ea produce perturbații în procesul de învățământ și că prezența lor pe coridoarele institutului este incompatibilă cu etica universitară. Revendicările studenților maghiari au promovat drept criteriu de selecție în învățământul superior naționalitatea și nu valoarea.

De asemenea, demonstranții mai susțineau: învățământul teoretic este organizat în limba maternă. Învățământul practic – în profil tehnic, medical, economic, etc – trebuie să se facă în limba română, pentru ca absolvenții acestor facultăți să poată profesa oriunde în România. (Rompres).

LA ÎNCHIDEREA EDIȚIEI am primit la redacție o Declarație a Prezidiului Uniunii Democrate Maghiare din România, în care se arată că U.D.M.R. nu împărtășește cerințele iredentiste propagate din străinătate. Vom reveni”.

Sursa: „Adevărul”, 18 martie 1990, p. 3.

[Vlad Mihăilă]