„«Iubiți tineri ai României.

Hristos a Înviat!

Vă trimit acest salut în scris deoarece neputința bătrâneții nu-mi permite să viu personal în fața voastră.

Domnul cel înviat să fie cu voi, să vă susțină în viața cea nouă și plină de veșnica nădejde pe care ne-a câștigat-o cu dragostea care a mers până la moarte.

Vă rog să fiți tari și uniți în credință în El, Precum ne iubește El să-L iubim și noi pe El și să ne iubim unii pe alții.

Așa va birui poporul nostru greutățile prin care trece, așa ne vom păstra ca un popor puternic și ne vom impune lumii întregi.

Așa ne vom păstra unitatea și identitatea noastră spirituală ca neam românesc care avem ceva propriu de dat lumii.

Domnul Hristos să fie cu voi cu toți și cu neamul nostru acum și în vecii vecilor. Căci vor veni neamurile la judecată și fiecare va aduce slavă. Noi să nu ne micșorăm slava! Amin!»

Pr. DUMITRU STĂNILOAIEˮ.

Sursa: „Dreptatea”, 19 mai 1990, p. 4.

[Vlad Mihăilă]