Poetul Florin Iaru (pseudonimul lui Florin Râpă) s-a născut la 24 mai 1954 în București. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1978. Între 1978 și 1982 a fost profesor de limba română în Galați și în comuna Bulbucata (Giurgiu). În 1990 a devenit redactor al editurii „Cartea Românească”, iar între 1991 și 1932 a fost redactor al ziarului „Cotidianul”.

A debutat literar în 1962, devenind din 1980 membru al „Cenaclului de luni”, grupare literară studențească animată între 1977 și 1983 de criticul Nicolae Manolescu. Volumul său de poezii „Cântece de trecut strada” (1981), distins cu premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, a fost un succes editorial, transformându-l pe Florin Iaru într-una dintre figurile cele mai cunoscute ale „generației optzeciștilor”. Între 1995 și 1996 a fost vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor.

Florin Iaru a fost o figură apreciată a Pieței Universității, exprimându-se cu fermitate împotriva conducerii politice a țării și a presei aservite intereselor Frontului Renașterii Naționale:

„Dacă din mândrie vom pierde această șansă, atunci generațiile viitoare vor face din nou baie în minciună, vor mânca zvonuri, se vor înveli cu frică și se vor compromite spre disperarea noastră pentru că, vă rog să mă credeți, acum ne-am dat cu toții pe față și Puterea, adică Securitatea, știe despre noi toți 99% ce gândim și ce vrem. Acum nu mai avem ce pierde. Nu mai rămâne decât un singur lucru: jos comunismul!” (Discurs ținut în piață la 14 mai 1990).

Surse: [1], [2], [3], [4].

[Vlad Mihăilă]