Cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor 2023, Muzeul Universității din București a pregătit expoziția fizică O călătorie prin istoria învățământului de Științe de la Universitatea din București (1863-1948), constituită din zece panouri, completată de o expoziție digitală, și de mai multe exponate în vitrine și un stand unde se putea descoperi o „lume” minusculă printr-un microscop.
În această pagină vă prezentăm Panoul 7: Personalități feminine.
Selectiv, prezentăm câteva din textele și imaginile acestor panouri, dar reamintim că o parte dintre ele pot fi descoperite (împreună cu documente noi și inedite) și în această expoziție digitală.
*
Dintre personalitățile culturale românești, cele masculine sunt cel mai bine cunoscute publicului. Situația este datorată pe de o parte realizărilor multe pe care ele le-au avut, dar și pentru că societatea a fost construită din toate punctele de vedere, inclusiv al mentalităților, în această direcție, adică facilitând implicarea persoanelor masculine în rezolvarea problemelor societății. Mult timp, personalităților feminine le-a fost rezervat mai degrabă un rol casnic. Odată cu venirea procesului de industrializare și mai ales începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, și în spațiul românesc posibilitățile de afirmare în societate au devenit mai dese și pentru persoanele feminine. Treptat, ele au început să urmeze și studiile universitare și să intre în corpul său didactic, inclusiv în științe precum matematica, fizica sau chimia, mai puțin frecventate până atunci. Facultatea de Științe a Universității din București, reflectă din plin acest proces, aproximativ o șeptime din întregul corp didactic fiind ocupat de persoane feminine pentru perioada 1863-1948. De asemenea, din rândul lor sunt cel puțin câteva personalități care merită a fi cunoscute și promovate mult mai bine decât până în prezent și este și unul dintre obiectivele acestei expoziții.
Lucrare semnată de Gabriela Țițeica.
Născută în București în anul 1906 ca cel de-al doilea copil al matematicianului Gheorghe Ţiţeica, Gabriela a fost cadru didactic la Facultatea de Științe a Universității din București. În anul 1926 a absolvit facultățile de Litere și Filozofie și cea de Ştiinţe, dar a obținut licenţa doar în Matematică. În paralel, a urmat și Institutul Electrotehnic, tot din cadrul Universității din București, pe care l-a absolvit în anul 1928, obţinând titlul de inginer. La acest institut, în perioada 1928-1938, Gabriela Țițeica a fost mai întâi preparator şi apoi asistent. Ulterior și-a continuat activitatea la Școala Politehnică din București, dar și la alte instituții de învățământ superior. Omul de știință Gabriela Ţiţeica a avut şi o importantă activitate la Societatea „Gazeta Matematică” la care a fost admisă la 30 octombrie 1929 și a rămas cunoscută și ca o epigramistă care s-a distins prin fineţe şi subtilitate.
„Radioactivitatea și constituția materii”, lucrare scrisă de Ștefania Mărăcineanu.
Născută în București la 18 iunie 1882, Ștefania Mărăcineanu a urmat studiile la Elena Doamna și Școala Centrală, obținând licența în științe fizico-chimice în anul 1910 la Facultatea de Științe a Universității din București și doctoratul în științe fizice la Paris (1924). În Franța a desfășurat primele cercetări precum cele asupra radioactivității artificiale în compania unor cercetători importanți printre care s-a numărat și Marie Curie. Întoarsă la București, Ștefania Mărăcineanu și-a continuat activitatea la Facultatea de Științe, unde a și înființat o secție de radioactivitate și totodată primul laborator specific din țară. Ulterior, Ștefania Mărăcineanu a fost șef de lucrări la Facultatea de Științe și membru corespondent la Academia de Științe, dar meritele sale științifice trebuie mult mai bine cunoscute în viitor, mai ales pentru că și-a desfășurat activitatea într-un mediu dominat de personalități masculine, oglindind într-un fel cariera lui Marie Curie.
Fotografie a Gabrielei Chaborski
Cea dintâi conferințară la Facultatea de Științe, Gabriela L. Chaborski a ținut cursuri de chimie analitică, chimie anorganică și electrochimie și a publicat prima lucrare în limba română care a tratat subiectul atomilor (Atomii de azi, 1926). Gabriela Chaborski a fost și vicepreședintă a Societății Române de Chimie.
„Suflet de elită, raporturile sale cu profesorii, cu colegii, cu colaboratorii mai mici și chiar cu studenții erau caracterizate printr’o liniștită și serioasă modestie. Mersul său ușor, glasul său potolit, nu lua niciodată violența protestărilor, chiar atunci când se credea nedreptățită. Viața ei a fost toată închinată numai științei și bunei prietenii” (Dragomir Hurmuzescu despre Gabriela L. Chaborski).
*
EN
Panel 7: Female personalities
1.
Of the Romanian cultural personalities, the male ones are best known to the public. The situation is due on the one hand to the many achievements that they have because the society was built from all points of view, including mentalities, in this direction, that is, facilitating the involvement of people of gender male in solving the problems of society. For a long time, female personalities were reserved rather a domestic role. With the gradual introduction of the process industrialization and especially starting from the second half of the nineteenth century, and in the Romanian space the possibilities of affirmation in society have become more frequent and for people of the female gender. Gradually, they began to pursue university studies and enter its teaching staff, including in sciences such as mathematics, physics or chemistry, less frequented until then. The Faculty of Sciences of the University of Bucharest fully reflects this process, approximately one seventh of the entire teaching staff being occupied of persons of female gender for the period 1863-1948. Also among them are at least a few personalities who deserve to be known and promoted much better to date, which is one of the objectives of this exhibition.
2.
Ștefania Mărăcineanu (1882-1944)
Born in Bucharest on June 18, 1882, Ștefania Mărăcineanu studied at Elena Doamna and the Central School, obtaining a bachelor’s degree in physico-chemical sciences in 1910 at the Faculty of Sciences, University of Bucharest and a doctorate in Physical Sciences in Paris (1924). In France, she carried out the first research on artificial radioactivity together with important researchers, including Marie Curie. Back in Bucharest, Ștefania Mărăcineanu continued her activity at the Faculty of Sciences, where she also established a radioactivity section and the first specific laboratory in the country, later, Ștefania Mărăcineanu was head of works at the Faculty of Sciences and corresponding member of the Academy of Sciences, but her scientific merits must be better known in the future, especially because she carried out her work in an environment dominated by male personalities, in a way mirroring the career of Marie Curie.
3.
Gabriela L. Chaborski (1891-1936)
At the first conference held at the Faculty of Sciences, Gabriela L. Chaborski held courses in chemistry analysis, inorganic chemistry and electrochemistry and published the first paper in Romanian that dealt with the subject of atoms (Atoms today, 1926). Gabriela Chaborski was also vice president of the Romanian Chemical Society. „Elite soul, her relationships with teachers, colleagues, younger collaborators and even students, were characterized by a quiet and serious modesty. Her easy gait and her quiet voice, never took the violence of protestations, even when she thought herself wronged. Her life was dedicated only to science and good friendship” (Dragomir Hurmuzescu about Gabriela L. Chaborski).
4.
Gabriela Țițeica
Born in Bucharest in 1906 as the second child of mathematician Gheorghe Țițeica, Gabriela was a teacher at the Faculty of Sciences of the University of Bucharest. In 1926 she graduated from the Faculties of Letters and Philosophy and Sciences, but obtained her bachelor’s degree only in Mathematics. In parallel, she attended the Electrotechnical Institute, also of the University of Bucharest, which she graduated in 1928, obtaining the title of engineer. At this institute, during 1928-1938, Gabriela Țițeica was first a trainer and then an assistant. Later she continued her activity at the Polytechnic School in Bucharest, but also at other higher education institutions. The scientist Gabriela Țițeica also had an important activity at the society „Gazeta Matematică” to which she was admitted on October 30, 1929 and remained known as an epigramist who distinguished herself by finesse and subtlety.
5.
Maria Teohari was the first female astronomer. She worked at The Astronomical Observatory from the Faculty of Sciences.
6.
Appointment of Ana Paucă and Ecaterina Dobreanu as heads of works at the Faculty of Sciences, University of Bucharest, January 23, 1946.
7.
Women in the teaching and auxiliary staff of the Faculty of Sciences were employed, with small exceptions, in positions such as preparers or assistants. Not all of them stayed for many years in higher education or had the chance to publish a scientific or popular book or article. Female contributions to the development of science will have to be identified mainly in scientific and popularizing journals, especially by the middle of the twentieth century.
8.
Certainly, among the women of the Bucharest academic community there were others who contributed significantly to the development of the science education in the country and it remains to present them through future research. For now, we offer a list of all the women at the Faculty of Sciences.
[English translation: Dalia Harpău]
