1992, iulie

Pentru a-şi finaliza tema de cercetare, Studiu comparativ şi contrastiv al proverbelor române şi indiene, a solicitat concediul de odihnă şi o perioadă de documentare în bibliotecile din India, fără vreo obligaţie financiară din partea Institutului decât salariul obişnuit, în lei.
20 iulie-26 septembrie

Se afla în India, găzduită de fratele său mai mic din Calcutta.
27 septembrie

S-a întors în România, foarte obosită, dar şi foarte fericită de a fi stabilit noi punţi de legătură între ţara de origine şi cea adoptivă. Ignora hepatita care se declanşase în India pe fondul stresului şi al supărării cauzate de numeroasele umilinţe din ultimii doi ani şi s-a internat în Spitalul Colentina la 11 zile de la revenirea în ţară, după ce încheiase o lucrare pentru Institut şi după ce stabilise ultimele amănunte în legătură cu noul an şcolar de la Universitatea Populară Bucureşti.
24 octombrie

La ora 9 dimineaţa, în urma unei operaţii nereuşite, s-a stins din viaţă, aproape neştiută, Amita Bhose.
Fratele său, Pulak Bhose, alarmat de lunga tăcere pricinuită de spitalizare, sosise cu o zi înainte în România, reuşind să o mai prindă în viaţă.
27 octombrie

Conform obiceiului indian, corpul îi este incinerat. Cei care i-au adus un ultim omagiu au fost numeroşi. Foştii săi studenţi au venit din toate colţurile ţării pentru a-şi lua rămas-bun şi pentru a-i recita din Eminescu. La dorinţa fratelui ei, urna cu cenuşă a Amitei Bhose a rămas în România, ca o împlinire firească, deşi prematură, a destinului celei care, timp de 30 de ani, a slujit cu devotament cultura română.
A lăsat în manuscris, gata de tipar Căruţa de lut – traducere din sanscrită a piesei Mrcchakatikan de Śudraka;  Radha şi Krişna, de Chandidas, unul dintre cele mai frumoase şi mai sensibile poeme de dragoste din literatura bengali, traducere din bengali; Maree indiană. Interferenţe culturale indo-române,  volum de studii şi articole scrise între 1973 şi 1989; Doi pui de cerb, antologie de poverbe pentru copii de Chitrita Devi – traducere din bengali.
Neterminate au rămas proiectele: Tagore în Romania (în limba bengali), Manual de limba bengali (în engleză), Manual de limba sanscrită (în română), amplul studiu Proverbe indiene şi proverbe româneşti.
1997 

La Editura Ştiinţifică apărea Nātyaśāstra, tratat de artă dramatică, o enciclopedie a artei şi culturii antice a Indiei, stând la baza întregii evoluţii ulterioare a artelor indiene, a cărei traducere din sanscrită a început-o în 1987, împreună cu fostul său student, Constantin Făgeţan. În momentul morţii, traducerea se afla într-un stadiu avansat, fiind ulterior finalizată de colaboratorul său.

1998

La Casa de Presă şi Editură „Mihai Dascal Editor” apărea cartea Maree indiană. Interferenţe culturale indo-române, cuprinzând studii organizate tematic: istoria culturii indiene în contextul culturii universale, interferenţe culturale indo-române şi cultură şi civilizaţie indiană.

2001

La Casa de Presă şi Editură „Mihai Dascal Editor” apărea cartea Eminescu, cuprinzând teza de doctorat Eminescu şi India, toate textele avându-l ca obiect pe Eminescu, din Maree indiană şi cele lăsate în periodice, antologii de texte consacrate poetului sau nepublicate şi păstrate în arhivă. Însumând 600 de pagini, rodul activităţii de eminescolog a Amitei Bhose s-a bucurat de o caldă prezentare semnată de regretata Zoe Dumitrescu-Buşulenga.

2008

La Editura Polirom a fost publicată lucrarea Cele mai frumoase basme bengaleze, selecţie şi traducere din bengali, cuprinzând şi reeditarea Poveştii prinţului Sobur. Cotraducător, Carmen Muşat-Coman.

2009

Fosta sa studentă și colaboaratoare Carmen Mușat-Coman a înființat Editura Cununi de stele special pentru a publica opera profesoarei sale. Un gest de respect și iubire pentru cea care, timp de 30 de ani, a slujit cultura română, renunțând la avere, familie, soț, țară, pentru a trăi în România, din dragoste pentru opera eminesciană și poporul român.

Au văzut, astfel, lumina tiparului, în Colecţia Amita Bhose:

Studii, articole, interviuri:

– Eminescu şi India (Teza de doctorat)

– Maree indiană. Interferenţe culturale indo-române

– Proza literară a lui Eminescu şi gândirea indiană

– Eminescu şi limba sanscrită

– Dialoguri cu Amita Bhose: Eminescu este magnetul care mă atrage spre România

– Cosmologia lui Eminescu

– Eminescu şi Tagore

– Tagore în România

Traduceri din limba bengali:

– Amintiri, de Rabindranath Tagore

– Inspiraţia lui Valmiki, de R. Tagore

– Cântecele dimineţii, de R. Tagore

– Scrisori rupte, de Rabindranath Tagore

– Dragostea încurcă, dragostea descurcă, de R. Tagore

– Soarele din prima zi, de Rabindranath Tagore

– Fericirea e averea vieţii – cugetări ilustrate ale lui Tagore

– Radha şi Krişna, de Chandidas

– Povestea prinţului Sobur, basme bengaleze

– Proverbe şi cugetări bengaleze

Traduceri din limba sanscrită:

– Natyasastra, tratat de artă dramatică, în colaborare cu Constantin Făgeţan

– Căruţa de lut, de Şudraka

– Proverbe şi cugetări sanscrite

Materiale didactice:

– Manual de limba sanscrită, volumele I, II, III

– Manual de limba bengali

– Dicţionar de verbe sanscrit-român

Diverse teme:

– De la Durga puja la lumea lui Kālidāsa, emisiuni radiofonice

– Sergiu Al-George văzut de noi, indienii

– Sărbători sezoniere din India

– Dhammapada. Temelia legii. Învăţăturile lui Buddha

– Proverbe și cugetări indiene

– Amita noastră… Epistole Amita Bhose – Traian Blajovici

– Am fost acuzată pentru că am iubit România. Îmi recunosc „vina”

Ediţii bilingve, română-bengali:

– Eminescu: Kavita/ Eminescu: Poezii

– Harano cithi / O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale

– Chutir khela/ Jocul de-a vacanţa, de Mihail Sebastian

– Nam na jana tara / Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian

– Șeful departamentului Suflete, de Al. Mirodan

Cărți în engleză:

– Eminescu and India (teza de doctorat în limba engleză)

– I started dreaming in Romanian

*

În presa străinã şi româneascã, de-a lungul vieţii, a publicat, în periodice, peste 56 de traduceri din literatura românã în bengali şi din bengali în română, peste 90 de articole şi studii. A susţinut mai mult de 100 de conferinţe şi emisiuni radiofonice şi a acordat peste 20 de interviuri pe teme culturale.

*

Ca recunoaştere a contribuţiei sale la cultura română, numele celei ce „a iubit-o şi a slujit-o cu condeiul şi inteligenţa ei mai mult decât, poate, mulţi români ” (Zoe Dumitrescu Buşulenga) se regăseşte în Dicţionarul General al Literaturii Române editat de Academia Română, ediţia a doua, pp 405-407.

Din luna februarie a anului 2020, Muzeul Naţional al Literaturii Române – Strada Nicolae Creţulescu nr. 8, sector 1, Bucureşti – găzduieşte o expoziţie permanentă dedicată personalităţii sale, cuprinzând manuscrise şi obiecte personale. Gestul este de o profundă recunoştinţă faţă de marele om delicat, discret, dedicat României.