Gheorghe Mihoc
(1906-1981)
matematician, statistician, academician, profesor la Facultatea de Științe, ulterior la Facultatea de Matematică a Universității din București, rector al acestei instituții în mandatul căruia se înființează Muzeul Universității din București (1967, cu statutul de colecție publică)
*
„Printr-o fericită coincidență, în acest an 1981, anul desfășurării celui de-al XVI-lea Congres Internațional de Istoria Științei, Academia Republicii Socialiste România, cel mai înalt for științific și de cultură al țării, și-a aniversat împlinirea a 115 ani de la constituirea sa oficială.
Momentul a fost sărbătorit, așa cum se cuvine, printr-o sesiune publică de comunicări științifice în cadrul căreia au fost relevate condițiile înființării înaltului for academic, principalele sale obiective și sarcini, cele mai de seamă realizări obținute în decursul celor 115 ani de existență neîntreruptă, locul și rolul Academiei în viața științifică și culturală a țării, în promovarea cercetătorilor din domenile de vîrf ale științei și culturii, în strîngerea legăturilor, a cooperării și colaborării cu savanți, oameni de cultură și instituții similare de peste hotare și participarea României, prin cei mai de seamă reprezentanți ai săi, la schimbul mondial de valori.
Este pentru noi un minunat prilej de a face cunoscute cîteva date privind tradițiile academice din România, momentele mai importante din istoria primului for academic al țării, structura și principalele direcții ale activității Academiei Republicii Socialiste România în ultimii ani, realizările remarcabile obținute în domeniile prioritare, de vîrf, ale științei și culturii românești contemporane.
Înființarea, la 1 aprilie 1866, a actualei Academii, sub denumirea de Societatea Academică Română, a constituit materializarea unor vechi și statornice aspirații, rezultatul firesc al unei îndelungi evoluții istorice, un act necesar, impus de dezvoltarea științei și culturii românești de înfăptuirea iminentă a programului cuceririi independenței de stat a României și împlinirea dezideratului atît de scump al poporului român de realizare a unității sale statale.
Documentele istorice, vestigiile arheologice, vechile noastre scrieri, folclorul și etnografia, numeroasele însemnări ale unor călători străini aflați în trecere pe meleagurile noastre, atestă fără putință de tăgadă capacitatea creatoare a vechilor locuitori ai patriei noastre, originalitatea, continuitatea și unitatea culturii lor spirituale și materiale”.
„Societatea Academică Română are merite deosebite la sprijinarea și promovarea traducerilor din operele scriitorilor antichității latine și eline, atît de folositoare pentru cunoașterea istoriei vechi, model pentru formarea limbii literare române”.
„Un capitol important al activității Socitetății Academice Române îl constituie preocuparea pentru promovarea științei și culturii românești peste hotare, asimilarea și folosirea în propriile-i cercetări a tot ceea ce era mai nou în lumea științifică internațională, realizarea unor strînse legături de schimb și colaborare cu savanți și oameni de cultură de pe toate meridianele, cu instituții similare de peste hotare. Acum se vor stabili strînse contacte și schimburi științifice cu instituții academice din Danemarca, Rusia, Franța, Anglia, Statele Unite ale Americii, Italia”.
„Am încercat în această succintă prezentare a Academiei R.S. România, să oferim cititorului interest de activitatea primului for academic al țării o retrospectivă istorică asupra vieții academic românești, o imagine a preocupărilor noastre actuale, unele date privind structura și organizarea vieții academice românești.
Am insistat cu precădere asupra preocupărilor noastre tradiționale și foarte statornice, după cum s-a văzut, pentru realizarea pe toate planurile a unei colaborări internaționale fructuoase, cu foloase reciproce pentru dezvoltarea cunoașterii umane, a relațiilor de prietenie și înțelegere între oamenii de știință de pe toate meridianele planetei noastre.
Am evocat toate acestea, cu speranța și dorința mărturisită, că mesajul nostru va fi împărtășit, că se va bucura de înțelegerea și aprecierea cuvenită”.
Sursa: Gheorghe Mihoc, Academia Republicii Socialiste România, București, 1981, pp. 3, 4, 12, 13, 54, 55.
*
Bibliografie
Bergthaller, Cristian, Mihoc, Gheorghe, Procese stochastice: elemente de teorie și aplicații, București, 1978.
Botez, Mihai, Mihoc, Gheorghe, Asupra teoremei lui A. I. Hincin, București, 1968.
Ciucu, George, Mihoc, Gheorghe, Asupra unor propietăți de limită din teoria lanțurilor cu legături complete, București, 1961.
Ciucu, George, Mihoc, Gheorghe, Introducere în teoria așteptării, București, 1967.
Ciucu, George, Mihoc, Gheorghe, Modele matematice ale așteptării, București, 1973.
Craiu, Ion N., Mihoc, Gheorghe, Radu, Nicolae, Teoria matematică în operațiile financiare, București, 1959-1960.
Craiu, Mariana, Mihoc, Gheorghe, Inferența statistică pentru variabile dependente, București, 1972.
Craiu, Virgil, Mihoc, Gheorghe, Selecție și estimație, București, 1976.
Craiu, Virgil, Mihoc, Gheorghe, Tratat de statistică matematică, București, 1976-1981.
Craiu, Virgil, Mihoc, Gheorghe, Verificarea ipotezelor statistice, București, 1977.
Craiu, Virgil, Mihoc, Gheorghe, Analiza secvențială, București, 1979.
Craiu, Virgil, Mihoc, Gheorghe, Corelație și regresie liniară, București, 1981.
Diatcu, Eugeniu, Mihoc, Gheorghe, Muja, Aneta, Bazele matematice ale teoriei fiabilității, Cluj-Napoca, 1976.
Firescu, Dumitru, Mihoc, Gheorghe, Funcții de estimație pentru parametrii unei distribuții Markov cu densități de probabilitate, București, 1959.
Firescu, Dumitru, Mihoc, Gheorghe, Asupra unor procese stochastice întâlnite în demografie, București, 1960.
Firescu, Dumitru, Mihoc, Gheorghe, Statistică și matematică, București, 1966.
Ionescu-Tulcea, Cassius T., Mihoc, Gheorghe, Onicescu, Octav, Calculul probabilităților și aplicații, București, 1956.
Ionescu, Haralambie M., Mihoc, Gheorghe, Bazele matematice ale programării liniare, București, 1965.
Micu, Nicolae, Mihoc, Gheorghe, Introducere în teoria probabilităților, București, 1970.
Micu, Nicolae, Mihoc, Gheorghe, Elemente de teoria probabilităților și statistică: manual pentru clasa a XII-a liceu: secția reală, București, 1971.
Micu, Nicolae, Mihoc, Gheorghe, Elemente de teoria probabilităților și statistică: manual pentru anul IV liceu: secția reală și licee de specialitate, București, 1975.
Micu, Nicolae, Mihoc, Gheorghe, Teoria probabilităților și statistică matematică, București, 1980.
Micu, Nicolae, Mihoc, Gheorghe, Matematica: elemente de teoria probabilităților și statistică matematică: manual pentru clasa a XII-a, București, 1985.
Mihoc, Gheorghe, Curs de matematici actuariale, București, 1932.
Mihoc, Gheorghe, Asupra proprietăților generale ale variabilelor statistice inderdependente. Subiect propus de facultate: teze, București, 1934.
Mihoc, Gheorghe, Tratat de matemetici acturiale, București, 1943.
Mihoc, Gheorghe, Curs de matematici generale, București, 1945.
Mihoc, Gheorghe, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1946.
Mihoc, Gheorghe, Legea limită de probabilitate a numărului de iterații de lungime dată, București, 1949.
Mihoc, Gheorghe, Elemente de calculul probabilităților, București, 1954.
Mihoc, Gheorghe, O aplicație a teoriei rezervelor matematice în studiul proceselor, București, 1956.
Mihoc, Gheorghe, Onicescu, Octav, Lecții de statistică matematică, București, 1958.
Mihoc, Gheorghe, Theiler, G., Legile de probabilitate ale unor indici statistici, București, 1961.
Mihoc, Gheorghe, Teorema ergodică pentru lanțurile cu legături complete multiple, București, 1962.
Mihoc, Gheorghe, Veniamin Al., Matematici aplicate în statistică, București, 1962.
Mihoc, Gheorghe, Diverse generalizări ale distribuției Poisson, București, 1963.
Mihoc, Gheorghe, Nădejde, Ileana, Programarea parametrică și neliniară, București, 1966.
Mihoc, Gheorghe, Nădejde, Ileana, Programarea stochastică, București, 1967.
Mihoc, Gheorghe, Ștefănescu, Anton, Programarea matematică, București, 1973.
Mihoc, Gheorghe, Urseanu, Veniamin Al., Sondaje și estimații statistice, București, 1977.
Mihoc, Gheorghe, Academia Republicii Socialiste România: scurt istoric, București, 1981.
Mihoc, Gheorghe, Niculescu, Ștefan P., Procese stohastice de reînnoire, București, 1982.
Mihoc, Gheorghe, Ursianu, Emiliana, Modele de analiză statistică, București, 1982.
*
Expoziția digitală MemoriaUniversitară@CimitirulBellu prezintă modul în care s-a păstrat memoria mai multor personalități ale istoriei universitare din România în Cimitirul Bellu.
