„În cursul dimineții de ieri s-au reluat demonstrațiile din zona Universității – Intercontinental. Primii prezenți au fost polițiștii, aliniați pe două șiruri compacte pe partea Teatrului Național, lăsând culoar liber, pentru trecători, pe trotuar; de cealaltă parte a bulevardului, la Universitate – Arhitectură, alți colegi ai dânșilor, în grupuri masive. Căști de oțel, arme, bastoane de cauciuc, câini polițiști, și discuții – de tot felul – între gradați și pietoni. Un general este interpelat amical dacă citește ziarele. În ultimele două zile n-a avut timp, cu demonstrațiile din zonă. Către ora 11 încep să se «reliefeze» primele grupuri, în zona fântânii arteziene, fără apă, de la Dunărea. Se scandează «16-22», «Timișoara», «La noi în România primiți democrația», «Jos Chițac». La 11.15, cordonul de polițiști obligă retragerea celor – deocamdată – până într-o sută de manifestanți, spre fântână. Bordura acesteia devine o tribună: «Asta nu-i poliție, asta e miliție»; «16-22, voi ați tras în noi», «FSN, FSN – agentură KGB», «Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea». La ora 12,15 un elicopter survolează zona: huiduieli și pumni ridicați ai celor de jos. Abia târziu s-a aflat că transporta gazetari francezi. Ora 12.30 – spațiul bulevardului începe să fie inundat de grupul demonstranților. Un general, același de dimineață, urmat de cetățeni și fotoreporteri, străbate și el drumul de pe o parte pe alta, până în fața Teatrului Național, și înapoi. Se cântă. «Deșteaptă-te române», se scandează «Jos guvernul comunist», «Nu vă fie frică, Iliescu pică». La ora 13.10, grupul de demonstranți, cărora li s-au adăugat numeroși trecători au ocupat tot spațiul bulevardului. Circulația mașinilor este blocată. Oare este bine, oare este rău?…

…Ora 22.30. Balconul de la etajul 1 al Universității, de la Geografie, a devenit tribună, decorată cu o până pe care scrie Liga Studenților. De aici, prin megafon se indică manifestanților să formeze cordoane de ordine, până la bordură. Circa 1000 de participanți și de astă dată nici un polițist în uniformă. Sunt așezați pe spațiul bulevardului, între Universitate, troița de pe platbanda centrală, ieșirea din gura de metrou de la Național, până în dreptul aleii centrale de acces spre teatru. Se împrăștie foi pe care este tipărit textul imnului. Se cântă «Deșteaptă-te române». 23.30: «În acest moment s-a realizat un lucru extraordinar – suntem împreună, nimeni nu va putea spune că suntem huligani» – declamă la microfon unul dintre vorbitori. «Așezați-vă jos și să cântăm Hora Unirii». Se anunță organizațiile participante: «16 Decembrie», «16-21», Grupul independent democrat, Alianța poporului, Liga studenților din Universitatea București, Asociația foștilor deținuți politici, Liga drepturilor omului. Se formulează sprijin pentru Proclamația de la Timișoara. «Victoria este a maiestății sale, poporul român» – afirmă dl. Octavian Rădulescu, de la microfon. «Armata e cu noi» – scandează mulțumimea. Ora 00.15. Dl. Dumitru Dincă: «Sunt informat că în momentul de față mă judecă la televiziune». Reprobare. 00.20: «La cofetăria de vizavi de magazinul Unirea ni s-a comunicat că s-au lăsat ușile deschise ca să ne poată acuza că noi am pătruns în această cofetărie». (Ulterior, la ora 1, am putut vedea că într-adevăr ușile cofetăriei erau vraiște. La intrare se găseau însă trei polițiști și un civil). Ora 00.25: dl. Dincă afirmă că mulțimea îi recunoaște ca revoluționari, din 21 Decembrie pe Doina Cornea, Dan Petrescu, Ana Blandiana, profesorul Mazilu și Mircea Dinescu. Ordinea aparține vorbitorului.

S-au scandat cam aceleași lozinci ca în cursul zilei. Mulțimea nu a fost însă «imensă», cum s-a exprimat dl. Dincă la difuzor, ci poate fi estimată la maxim 1000 de oameni. Dar, desigur, aceasta nu are prea mare importanță.

Mihai Bărbulescu

Foto: Lucian Simion”.

Sursa: „Libertatea”, 25 aprilie 1990, p. 1.