Internaționalizarea învățământului superior este un proces complex care are în vedere mai multe aspecte. La un nivel primar este urmărită atât susținerea atragerii de studenți din străinătate în țară, cât și plecările studenților români în diferite țări. Același lucru este important și față de cadrele didactice, personalul didactic auxiliar sau cercetători plecați la specializare sau în schimb de experiență.
La un nivel superior sunt avute în vedere printre altele și ansamblul de măsuri necesare pentru facilitarea internaționalizării și a schimbului cultural inerent (îmbunătățirea învățământului de limbi străine și a programelor de studii în limbi străine de mare circulație internațională, precum și adaptarea conținutului învățământului, a sistemului de cantine și cămine și alte facilități, bineînțeles și oferirea burselor de studiu sau a unor locuri și taxe de studiu pe măsura solicitărilor).
Astăzi, internaționalizarea este o componentă importantă pentru sistemul de învățământ superior, mai ales în contextul globalizării. Primele schimburi de studenți, dacă ne raportăm la internaționalizare doar pe baza acestui aspect, sunt poate la fel de vechi precum introducerea învățământului superior.
Ca politică mai bine definită, internaționalizarea a fost pentru prima oară aflată într-o astfel de situație în anii 1970 și 1980, însă deja din anii 1960, putem observa un început timid în acest sens. De aceea, prezentăm documente care arată câteva aspecte referitoare la internaționalizarea în timpul perioadei comuniste, desigur cu specificitățile vremii respective, ceea ce nu anulează importanța acestui proces desfășurat atunci, care are și o componentă de diplomație culturală atașată, care merită a fi cercetată mai atent în viitor. Ca și în cazul altor câtorva secțiuni, am preferat să stârnim curiozitatea celor interesați în a descoperi ei aceste documente despre internaționalizare așa cum s-au păstrat până astăzi.
*
mai 1966
Situația statistică a burselor de studii și specializare, în străinătate, acordate țării noastre prin diferite căi, în anul universitar 1964/1965
Sursa: SANIC, fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dosar 196/1966, ff. 10, 11.
*
6 august 1977
Propuneri privind acordarea de burse de studii de către R. S. România țărilor în curs de dezvoltare și altor țări, pentru anul de învățământ 1977/1978
Sursa: SANIC, fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dosar 214/1977, ff. 35, 36v.
*
10 martie 1982
Situația statistică a studenților din Republica Arabă Siriană la 1.II.1982
Sursa: SANIC, fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dosar 430/1982, ff. 3, 3v.
*
25 august 1982
Raport privind propunerile de primire la studii în Republica Socialistă a cetățenilor străini în anul de învățământ 1982/1983
Sursa: SANIC, fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dosar 604/1982, ff. 3-4v.
*
[mai 1983]
Tabel privind atribuirea burselor pe linie de partid în anul școlar 1983/1984
Oferirea de burse pentru studenții din alte țări în perioada comunistă s-a realizat și pe „linie de partid”, adică prin înțelegere între Partidul Comunist Român și partidele similare din diferite țări. Alegerea acestor partide și numărul de burse oferite se realiza și pe alte criterii, unele politice, altele economice, uneori amândouă fiind decisive în decizia finală.
Sursa: SANIC, fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dosar 181/1983, ff. 3, 3v.
*
Un alt fond arhivistic interesant pentru îmbunătățirea cunoștințelor despre internaționalizarea învățământului superior este și fondul Institutul Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea (IRRCS).
Multe din vizitele în România a unor delegații din străinătate cuprindeau și discuții pe teme de învățământ superior sau vizite la astfel de instituții. A fost cazul vizitei din 20-26 aprilie 1989, când o delegație a Asociației de prietenie Finlanda-România (din care făcea parte și prorectorul Universității din Turku), a vizitat mai multe instituții din București și țară. În București, profesorul Laurie Lindgren, președintele delegației finlandeze a vizitat Universitatea din București.
Sursa: SANIC, fond IRRCS, dosar 5/1989, f. 38.
*
Și revista editată de Asociația România, „Tribuna României” este importantă pentru a afla mai multe despre studenții străini atrași de învățământul superior autohton.
Sursa: „Tribuna României”, nr. 387, 1 mai 1989, pp. 6, 7.
*
Nu doar SANIC sau SMBAN pot să ne ofere surse noi arhivistice pentru cercetare, ci și arhivele de instituții de învățământ superior. Este cazul Arhivei Universității din București, inclusiv pentru un subiect precum internaționalizarea învățământului superior. Am selectat aici un document de colaborare între University of Florida și Universitatea din București, mai precis, este o corespondență purtată în vederea realizării unui schimb de experiență pentru două cadre didactice de la cele două instituții, pentru anul universitar 1973/1974.
Sursa: Arhiva Universității din București, dosar 1693/1972.
*
În ceea ce privește evidența studenților străini am identificat un alt document util în Arhiva Universității din București. Statistica defalcată arată situația pe anii de studiu, pe tipul de cetățean străin venit la studii (ca student, doctorand, în specializare sau în anul pregătitor – pentru învățarea limbii române, care preceda intrarea efectivă în învățământul superior autohton).
Sursa: Arhiva Universității din București, dosar 508/1989.
*
Pe măsură ce studenții străini/internaționali soseau în număr din ce în ce mai mare în învățământul superior autohton, și propaganda comunistă își dorea să atragă atenția asupra acestui aspect. Au fost publicate din ce în ce mai multe fotografii. Prezentăm și noi o astfel de fotografie din Arhiva Muzeului Universității din București.
E important în acest moment să precizăm că la finalul anilor 1970 și în anii 1980, mai mult de jumătate din studenții internaționali erau înregistrați în învățământul superior de medicină și farmacie, dar și Universitatea din București, cel puțin în anii 1980, era între primele zece instituții de învățământ superior la indicatorul statistic studenți internaționali.
*
