Născut la 16 mai 1859, în cătunul Vineții de Jos, comuna Spineni, plasa Vedea, județul Olt, Badea Cireșeanu a fost profesor la Catedra Teologie Practică, Omilectică, ulterior Catedra de Omiletică, Liturgică și Pastorală din cadrul Facultății de Teologie a Universității din București. Timp de ani, între 1913 și 1915, a ocupat și funcția de decan la aceeași facultate.
În anul 1910 Badea Cireșeanu a reușit să termine o lucrare monumentală (începută în anul 1893), în trei tomuri, intitulată: Tezaurul Liturgic al sfintei Biserici creștine ortodoxe de Răsărit. Ea a fost publicată la Tipografia „Gutenberg” Joseph Göbl S-sori”, din Strada Doamnei, nr. 20, București, în 2000 de exemplare cu un cost în acea perioadă de 25000 lei. Publicarea a fost realizată și cu aprobare din partea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, obținută cu un an înainte („Lucrarea este de o mare importanță pentru literatura noastră teologică și merită a se da autorului aprobarea”).
Din păcate, această carte este prea puțin cunoscută astăzi deși în cuprinsul ei se regăsesc numeroase informații inedite. Pe scurt, vom da titlurile celor trei tomuri care sunt sugestive asupra conținutului lor. Tomul I este intitulat „Istoria și literatura liturgică cuprinzând monumentele și scrierile liturgice răsăritene și apusene, împreună cu autorii lor, de la începutul creștinismului și până astăzi”. Tomul II poartă titlul „Studiul liturgic general cuprinzând cercetări științifice cu privire la cultele păgâne, începuturile caselor de rugăciune ale creștinilor, bisericile din epoca de aur a creștinismului și din timpurile următoare, arhitectura, pictura, ierarhia, odoarele liturgice, cântarea, rugăciunea bisericească, simbolica cultului etc., întemeiate pe știința proprie și pe texte originale clasice, din scrierile sfinților părinți și ale marilor scriitori”, iar tomul III: „Studiul liturgic special cuprinzând cercetări științifice asupra cultului dumnzeesc public, asupra sfintelor liturgii ortodoxe cu explicațiuni amănunțite, cercetări sărbătorale, cum și asupra sfințirilor, binecuvântărilor bisericești, posturilor etc., întemeiate pe știința proprie, și pe texte originale clasice, din scrierile sfinților părinți și ale marilor scriitori”.
Badea Cireșeanu, profesor la Facultatea de Teologie a Universității din București
Despre motivația apariției unei astfel de cărți, în care să se realizeze „adunarea și păstrarea la un loc a învățăturilor și studiilor liturgice, temeinice, îmbogățite și complete”, ne-a lăsat scris chiar autorul. Reproducem pasajul respectiv, respectând grafia vremii:
„De mult timp erà, deci, nevoie de un «Tezaur Liturgic», pentru ca sfințiții servitori ai altarului, tinerii noștri studenți ai Facultăței de Teologie, precum și bunii creștini, să cetească și să învețe râurile adânci și folositoare cari cuprind cultul sfintei noastre Biserici. Eu însă am fost cel ce m’am gândit la această nevoe și m’am hotărît la depărtarea ei, prin urzirea și zidirea lucrărei mele. Și am întocmit-o în așà fel, în cât nu numai sfințiții servitori ai tainelor dumnezeești se pot folosì de ea, dar ori ce om învățat și ne învățat, căci stilul ei este împletit din cuvinte alese ale Bisericei noatre și ale cărturarilor încercați, așà în cât să se priceapă de tot omul. Iar textele de sub linie [V.M.: notele lucrării aflate în subsolul paginilor], așezate în felurite limbi vechi și în limbi vorbite în timpul nostru, se vor cercetà și folosi numai de cei știutori. Tot așà și cuvintele evreești, grecești, ori latinești ce sunt presărate în textul românesc, sunt traduse ori explicate în românește la locul unde se află ele, fără ca cetitorul să întâmpine vr’o greutate în înțeles. Motivul care m’a hotărît să presăr unele cuvinte streine în textul românesc, a fost ca să arăt acele cuvinte cumpenitoare în origina lor, și să vadă cetitorul că m’am folosit de însăși textele originale, iar nu de traduceri ori copii de pe acestea cu înțelesuri depărtate și greșite” .
Lucrarea este într-adevăr bogată în nenumărate informații, completate cu fotografii și desene inedite. Astăzi poate fi folosită cu folos în multe preocupări științifice și nu numai. Lucrul la Tezaurul liturgic a presupus și o intensă „cercetare teologică” la fața locului, întreprinzând numeroase călătorii pentru a își documenta cartea. Dincolo de motivația lor, cele scrise despre aceste călătorii reprezintă o sursă inedită de informații pentru a cunoaște numeroase spații geografice într-o perioadă în care în general accesul la informație era mult mai limitat, mai ales asupra spațiilor exterioare țării. Moda călătoriei ca formă de cunoaștere a societății autohtone și străine, dar și personală (maturizare, dezvoltare profesională, satisfacerea curiozității și a spiritului de aventură), era proprie timpului în care Badea Cireșeanu a trăit. Au fost numeroși călători străini în țările române (vezi volumele editate de Academia Română de-a lungul anilor), dar și călători români în țările străine (vezi Mircea Anghelescu, Lâna de aur: călătorii și călătoriile în literatura română sau Florin Faifer, Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900)), profesorul de la Facultatea de Teologie, Badea Cireșeanu, fiind unul dintre ei.
Am putut observa din parcurgerea titlurilor de tomuri accentul plasat de autor pe „știința proprie” care a stat la baza realizării Tezaurului liturgic, evident pe lângă alte surse consultate. Cunoștințele sale au fost îmbogățite și completate prin desele călătorii pe care le-a făcut în țările străine. Badea Cireșeanu mărturisea că a mers „în vacanțele de vară prin țări depărtate”, pe cheltuială proprie, pentru a cerceta muzee renumite (din Londra, Paris, Berlin, Roma, Neapole, Pompei, Copenhaga, Stockholm, Lipsca, Dresda, Petersburg, Moscova, Kiev, Viena, Constantinopol, Atena, Alexandria, Cairo etc.), mari situri arheologice, vechi monumente, mănăstiri, locuri ale memoriei religioase (catacombe, peșteri, ascunzători), străbătând munți cu osteneală (Carpați, Balcani, Alpi, Apenini, Pirinei, Olimp), cu ajutorul vaporului mări uneori periculoase (Baltică, Neagră, Egee, Mediterană, Nordului, Adriatică etc.) și mergând pe firul marilor ape curgătoare care au creat în jurul lor civilizații (Nilul, Iordanul, Tamisa, Sena, Rinul, Dunărea, Elba, Vistula, Donul etc.).
Din simpla enumerare neexhaustivă a tuturor acestor locuri, ne putem da seama de măreția demersului realizat de Badea Cireșeanu. Pentru cum a fost posibil, autorul ne-a așternut din nou câteva rânduri:
„În timpul acestor 17 ani cât am lucrat la această Carte, am fost ca un drumeț care aleargă pe jos un timp îndelungat și necontenit, către un oraș frumos și depărtat în care se ascunde fericirea lui. În drumul său acest călător întâmpină păduri, izvoare, văi frumoase, dar și locuri uscate de soare cu piedici și stânci puternice așternute în calea lui. Călătorul trece însă peste toate acestea, străbate mai departe, și dacă Dumnezeu îi ajută sosește la sfârșitul drumului. Așà am ajuns și eu la sfârșitul Cărței mele și am finit drumul cel lung și greu”.
De precizat că Badea Cireșeanu era convins de importanța propriei lucrări mai ales în contextul situației literaturii speciale în care Tezaurul liturgic se încadra, cel puțin la început de secol XX:
„Toți cerem cărți bune și de știință, dar alții să le lucreze cu jertfa vieței lor și apoi tot ei să le tipărească din toată sărăcia ce îi covârșește; iar după aceea să le dea în dar încoace și încolo, ne având nici mângâerea că vor fi cetite. Iată pentru ce literatura noastră românească nu înflorește așà cum voim”.
Profesorul și doctorul în teologie Badea Cireșeanu a călătorit în numeroase țări, reușind să documenteze și să scrie o carte precum Tezaur liturgic, care într-adevăr este impresionantă prin modul în care a fost realizată, prin propriile călătorii și lucrări consultate, cât și prin corpul de informații conținut și prin cele peste 200 de ilustrații care însoțesc textul.
Notă: Lucrarea și autorul său au fost descoperiți în adevărata lor importanță cu prilejul expoziției digitale Facultatea de Teologie în perioada 1881-1948, realizată în anul 2019, https://muzeu.unibuc.ro/ro/facultatea-de-teologie-in-perioada-1881-1948/
Surse:
Badea Cireșeanu, Tezaurul Liturgic al sfintei Biserici creștine ortodoxe de Răsărit, 3 tomuri, București, 1910; https://muzeu.unibuc.ro/ro/cireseanu/.