„Aflăm de la posturile de radio că au fost reținute pentru cercetări 263 de persoane.

Orice ar spune poliția și guvernul, cei care s-au aflat în Piața Universității miercuri pe la orele 4 dimineața vor spune cu totul altceva; și totul depinde de onestitatea și obișnuința noastră de a alege. Pe cine vom crede mai mult, pe chițaci ori pe cei adunați acolo și gata să se sacrifice pentru adevărata libertate și democrație?

Deci, ce spun martorii oculari și cei care au suferit agresiunea preacinstitei poliții.

Pe la ora 4 toată piața a fost înconjurată de câteva mii de polițiști. Pe timpul nopții fuseseră făcute masive arestări prin Gara de Nord sau prin alte locuri de unde au putut fi racolați indivizi dubioși și murdari. Este foarte posibil ca aceștia să fie cei care vor apărea la televizor drept manifestanți, pentru a-i compromite pe aceștia. În Piața Universității, în momentul apariției polițiștilor, câțiva dintre greviști s-au îndreptat înspre marginile baricadei și au fost luați imediat la bătaie.

Erau loviți cu sălbăticie și încărcați în aceleași dube din 21 decembrie. Un grup de greviști s-a refugiat în holul hotelului Intercontinental. Peste ei au năvălit polițiștii, cei cu câști, lovind bestial în stânga și-n dreapta cu bastoanele. În momentul în care au întâmpinat rezistența celor postați în ușă, grupul mare de polițiști au asaltat localul spărgând geamurile cele mari cu ajutorul bastoanelor. (A se reține deci că polițiștii au fost cei care au spart geamurile, iar faptul că declarația lor, făcută nouă, cum că demonstranții au fost cei care au devastat hotelul și au aruncat cu sticle, rănindu-i pe chițaci, este o pură minciună).

Doamna Ștefoglu Ecaterina (36 de ani), participantă la Revoluția din 21 decembrie și una din victimele violențelor din ziua aceea, a scăpat pentru a doua oară cu viață, acum, în această acțiune contrarevoluționară și represivă a Statului.

Surprinsă în fața hotelului Intercontinental, doamna Ștefoglu a fost lovită foarte puternic în cap de un polițist (din trupele acelea fioroase, cu căști), după care a fost aruncată în dubă. Împreună cu vreo alți cincizeci de inși, a fost dusă la circa de poliție de lângă Gara de Nord, unde, vreo jumătate de oră nu a fost decât privită cu groază din pricina sângelui care îi șiroia, ieșindu-i din rana de la cap și umplându-i tot corpul. Până la urmă, trei chițaci s-au «milostivit» și au dus-o până la Spitalul Municipal, abandonând-o în fața unei uși de serviciu a acestuia. La coborâre i-au oprit sandalele și i-au spus să meargă desculță (!?) pentru că «o să-ți dea Rațiu altele» (!!??).

Bâjbâind de una singură prin coridoarele și centrala termică a spitalului, rănita a fost găsită de cineva din personalul sanitar, a fost operată la cap și i s-au pus pansamentele necesare. Și-a pierdut conștiința numai după aceea. Revenindu-și, a părăsit locul, a trecut la Spitalul 9 pentru a i se face o encefalogramă, care i-a fost amânată, după care a trecut pe la redacția noastră. Până la ora încheierii acestei relatări, ora 9, dânsa este singura victimă (a agresiunii poliției din această zi) care a «scăpat» de sub arest și cu care am putut sta de vorbă.

Piața Universității a fost curățată în stilul cel mai fascist. Au dispărut toate însemnele manifestației, bulevardul a fost spălat cu mașinile, corturile greviștilor au fost rase cu buldozerele. Iar câteva circumscripții de poliție stau acum pline cu oameni nevinovați, pașnici și răniți grav.

B.M.”.

Sursa: „Dreptatea”, 14 iunie 1990, p. 1.

[Vlad Mihăilă]