„Nu, nu vă speriați, stimați cititori: Alexandru Macedon a murit în anul 323 î.e.n.! Chiar dacă ar fi trăit în timpurile noastre, cel care a cucerit Fenicia și Egiptul, Babilonul și Susa, Ecbatana și Persepolisul nu s-ar fi urcat niciodată în… perpeleacul din Piața «Golania!». L-au «urcat» însă, la sfârșitul săptămânii trecute, «revoluționarii» de profesie, mitingiștii aparținând – nu de falanga macedoneană – ci de «falanga» condusă de alde Marian Munteanu și Dumitru Dincă! Rămași într-o acută criză de inspirație… logoreică, intrând un pic și la apă – la propriu – din cauza ploilor reci din acele zile, obligați să abandoneze balconul Universității – în schimbul perpeleacului – mitingiștii «cu anul», pierd teren. Și, atunci?

Atunci, la îndemnul, probabil, al «intelectualilor» din «creierul» baricadei, cei rămași să suporte cu stoicism intemperiile finalului de primăvară, au apelat la istorie, vrându-se – nici mai mult nici mai puțin – urmașii regelui Macedoniei! Cum au procedat? Cocoțați pe estacada ridicată pe esplanada din fața Teatrului Național, doi «oratori» zbierau în microfoane, gata-gata să muște din ele, făcând o larmă care se auzea până dincolo de sediul P.N.L. După epuizarea unui set de «argumente»… locale, unul dintre înflăcărații propagandiști (care, deși declara că se află în greva foamei, avea o remarcabilă forță în glas) trecea la… pilda cu Alexandru Macedon:

–  Înaintea unei bătălii decisive, Macedon a vorbit calului său: «Dacă voi învinge, te voi schimba! Pentru un învingător îmi va trebui un cal mai puternic Dacă voi fi învins te voi schimba! Ce să fac cu calul unui rege învins?»…

Acum vine «actualizarea» parabolei, urlată în ropotele de aplauze ale «asistenței» – probabil, pe post de… cai macedoneni:

–  Dacă vom învinge – și sunt sigur că vom învinge – (!)vom schimba din temelii actualul sistem (care: social? bancar? loto-prono? binar? Sunt 1001 de sisteme în nume! – n.a.). Dacă nu vom învinge, deci vom fi trădați, tot vom schimba sistemul. Comuniștii nu mai pot conduce!

–  Deci, asta era: calul și sistemul! Cum înlocuia Macedon calul, alb de spume, în focul luptei pentru cucerirea capitalei statului persan, așa vor înlocui «sistemele» cei ce fac, azi, spume la gură în unicul loc de pe mapamond «liber de neocomunism!».

Săraci cu duhul, bieții de voi! Dacă ați ajuns să implorați până și umbra lui Macedon, înseamnă că ați ajuns la mare ananghie! Dacă, între timp, mai aveți… timp să răsfoiți și o carte de istorie (nu doar «foi» verzi, albastre…), scoateți-i de la naftalină și pe alți mari conducători de șarje de cavalerie: Semion Mihailovici Budionnîi, Napoleon I, Attila, Geroge Washington, Genghis-Han… Numele lor, pluting peste «perimetrul cel mai pur» al acestei lumi «seduse» de sloganurile voastre infantile, vor întări «Apelul» vostru – fluturași împânziți prin tot orașul – în finalul căruia, ne asigurați (și ne implorați): «Tinerii vor continua revoluția! Fiți lângă ei!»

C.G.”.

Sursa: „Azi”, 6 iunie 1990, p. 1.

[Vlad Mihăilă]