„În ziua de 20 mai, alegătorii care se vor prezenta la secţiile de votare vor primi, pe lângă buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui României (descris în numărul de duminică al ziarului nostru), încă două buletine, corespunzătoare camerelor parlamentului, respectiv pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat.
Buletinul de vot pentru alegerea Adunării Deputaţilor are pe prima filă, în partea stângă sus, litera «D». Buletinul de vot pentru alegerea Senatului are pe prima pagină în partea stângă litera «S».
Modul de prezentare a listelor de candidaţi este comun pentru ambele buletine. Numele candidaţilor fiecărui partid (sau al fiecărei grupări „de independenţi”) sunt înscrise într-un chenar patrulater. Patrulaterele sunt dispuse pe fiecare pagină a buletinului de vot pe câte două coloane paralele între ele. Aşa cum se observă în imaginile alăturate, fiecare pătrat sau dreptunghi are înscris în partea stângă sus DENUMIREA FORMAŢIUNII politice care propune candidaţii, iar în partea dreaptă, sus, SEMNUL ELECTORAL al acestei formaţiuni (dacă nu are semn electoral, este un spaţiu alb). Numele candidaţilor sunt trecute în ordinea stabilită de fiecare formaţiune.
Înscrierea formaţiunilor politice în buletine s-a făcut în ordinea stabilită la tragerea la sorţi, la nivelul fiecăreia din cele 41 de circumscripţii electorale.
Înspre partea finală a buletinelor se află trecuţi candidaţii independenţi sau listele de candidaţi independenţi. În partea stângă a patrulaterelor destinate acestor candidaţi se află menţiunea «candidat independent» sau «lista de candidaţi independenţi».
Pe ultima pagină a buletinelor se va găsi aplicată o ştampilă de control, al cărei rol este şi de a garanta introducerea în urnă a buletinelor primite, iar nu a unor foi albe sau eventuale buletine false.
Alegătorul va primi din partea preşedintelui secţiei de votare, pe baza actelor de identitate, o dată cu buletinele de vot, o ştampilă şi un plic. După ce intră în cabina de votare, va aplica ştampila «votat» în interiorul unuia din patrulaterele ce conţine formaţiunea politică preferată sau candidatul independent ales ca opţiune electorală. Pe fiecare din buletinele de vot se va ştampila doar un singur patrulater, indiferent dacă lista înscrisă în acel chenar este completă sau incompletă ca număr de candidaţi.
Ştampilarea unui patrulater nu înseamnă că în mod automat toţi cei înscrişi în acesta vor avea câte un loc în parlament. Astfel, dacă în Bucureşti, pentru Senat, în urma centralizării voturilor pentru un partid, s-a stabilit atribuirea unui număr de 5 mandate, chiar dacă acel partid a avut pe listă înscrişi 14 candidaţi, doar primii 5 vor intra în numărul de senatori prevăzuţi pentru circumscripţia 41. Restul de senatori, până la 14, vor fi ai altor partide, stabiliţi în urma aceleiaşi operaţii de repartizare a mandatelor.
Aplicarea ştampilei pe mai multe patrulatere duce la anularea votului. Un asemenea buletin nu va fi luat în calcul la numărătoarea voturilor.
O dată operaţiunea de vot încheiată, alegătorul va îndoi fiecare buletin de vot în aşa fel încât ŞTAMPILA DE CONTROL DE PE ULTIMA PAGINĂ SĂ FIE VIZIBILĂ. Îndoirea greşită a buletinelor de vot, dacă prin aceasta se va putea distinge opţiunea alegătorului, atrage şi ea anularea votului, situaţie în care preşedintele secţiei de votare va consemna într-un proces-verbal acest lucru şi va înmâna alegătorului, o singură dată însă, un nou buletin în locul celui anulat.
După plierea buletinelor, alegătorul le va introduce, pe toate trei, în plicul primit şi le va baga în urnă. Această operaţiune se face în faţa preşedintelui secţiei de votare”.
Sursa: „Adevărul”, 15 mai 1990, p. 2.
[Vasile Grigore]
