„Este regretabil că, încă o dată, minerii au fost nevoiți să iasă din adâncuri pentru a apăra Bucureștiul, în a treia încercare de lovitură de stat de după Revoluția din decembrie. De data aceasta, tentativa a avut loc după alegerile de la 20 mai, când electoratul a decis ca președinte al României să fie, pentru o perioadă de doi ani, domnul Ion Iliescu, iar Frontul Salvării Naționale să fie reprezentat – în Senat și Camera Deputaților – în proporție de 66 la sută. Au fost, după cum se știe, primele alegeri cu adevărat libere, după o perioadă de aproape o jumătate de secol de farse electorale, de măsluiri ordinare ale votului cetățenilor României. Partidele așa-zise istorice, după o campanie electorală inabilă – în care au făcut promisiuni demagogice, încercând să înșele buna credință a poporului – cu știutele lor metode «istorice» de intimidare și incitare, n-au reușit să convingă, voturile obținute de acestea fiind, după propriile aprecieri «neașteptate», rezultatul alegerilor în general, «monstruos». Dar, acum ca și în trecut, n-au pregetat să încerce a pune mâna pe putere prin intervenții neloiale la cancelariile străinătății, prin manipularea unor forțe politice de extremă dreaptă, ca și a unora insuficient maturizate. Disprețuind, cu cinism, vrerea poporului de a avea liniștea atât de necesară reconstrucției țării, au încercat să provoace un adevărat război civil, capitala țării, mai ales, devenind teatrul unor tragice confruntări între forțele de ordine și forțe ale gherilei dreptei, între turbulenți și cetățeni dornici să restabilească liniștea. Într-un moment cu adevărat dramatic, hotărâtor pentru soarta democrației românești, amenințată în urma evenimentelor de la 13 iunie, minerii au hotărât să se pună iarăși în slujba Revoluției. Au făcut-o fără să ezite, convinși că opțiunea lor este justificată, necesară. Vrem să credem că, și în continuare, vor ști să se retragă la timp pentru a nu prelungi, în mod artificial, o stare care, și așa, ar putea fi considerată nefirească. Să sperăm că Guvernul, poliția, armata vor lua măsuri eficiente, calificate, pentru a da posibilitatea minerilor să se întoarcă la căminele lor, la locurile lor de muncă, în abataje.

Grigore Traian Pop”.

Sursa: „Dimineața”, 16 iunie 1990, p. 1, 6.